28. Impozitul pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane fizice, se determină pe bază de cotă de impozitare, diferențiată în funcție de locul în care se află situată clădirea, respectiv: cota procentuală de 0,2% pentru mediul urban și cota procentuală de 0,1% pentru mediul rural, aplicată asupra valorii impozabile a clădirii.
29.
(1) Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor și normelor de evaluare prevăzute de art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea, respectiv:
a) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana a doua acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apă, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează:
1. clădirea se consideră dotată cu instalație de apă dacă alimentarea cu apă se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală – puț, fântână sau izvor – în sistem propriu;
2. clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică;
3. clădirea se consideră că are instalație electrică dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la rețeaua publică sau la o sursă de energie electrică – grup electrogen, microcentrală, instalații eoliene sau microhidrocentrală;
4. clădirea se consideră că are instalație de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic – abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii – și îl transmit în sistemul de distribuție în interiorul clădirii, constituit din conducte și radiatoare – calorifere, indiferent de combustibilul folosit – gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum și prin intermediul sobelor încălzite cu gaze/convectoarelor;
b) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana a treia acele clădiri care nu se regăsesc în contextul menționat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalații sau au una, două ori trei astfel de instalații.
(2) Mențiunea cu privire la existența/inexistența instalațiilor se face prin declarația fiscală, model stabilit potrivit pct. 256.
(3) În situația în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana „Clădire fără instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire (lei/m2)“ din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute în coloana a treia, ca efect al dotării cu toate cele patru instalații, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut această situație, necesitând depunerea unei noi declarații fiscale. În mod similar se procedează și în situația în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalații, pe parcursul anului fiscal, se elimină din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalații, prevăzute la alin. (1) lit. a), pe bază de autorizație de desființare eliberată în condițiile legii.
30. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localități și zone în cadrul acestora, atât pentru intravilan, cât și pentru extravilan, încadrarea clădirilor urmează încadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, avându-se în vedere precizările de la pct. 1–9.
31.
(1) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri, ce stă la baza calculului impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schița/fișa clădirii sau din alte documente asemănătoare.
(2) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafețele balcoanelor, ale loggiilor și ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință, precum și cele ale scărilor și teraselor neacoperite.
(3) Pentru calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, suprafața construită desfășurată se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut la art. 251 alin. (9) din Codul fiscal. Coeficientul de transformare servește la stabilirea relației dintre suprafața utilă, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereți, și suprafața construită desfășurată determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.
(4) La stabilirea coeficientului de transformare menționat la alin. (3) s-a avut în vedere potențiala diferență dintre suprafața construită desfășurată și suprafața utilă a clădirii; prin potențiala diferență se cuantifică suprafața secțiunii pereților, a balcoanelor, a loggiilor, precum și a cotei-părți din eventualele incinte de deservire comună, acolo unde este cazul.
(5) Dacă în documente este înscrisă suprafața construită desfășurată a clădirii, determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafața utilă și, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.
(6) În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și noțiunile de mai sus au următoarele înțelesuri:
a)acoperiș – partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planșeul este asimilat acoperișului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte;
b)balcon – platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul prin una sau mai multe uși;
c)clădire finalizată – construcție care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:
1. servește la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalații și de altele asemenea;
2. are elementele structurale de bază ale unei clădiri, respectiv: pereți și acoperiș;
3. are expirat termenul de valabilitate prevăzut în autorizația de construire și nu s-a solicitat prelungirea valabilității acesteia ori clădirea a fost realizată fără autorizație de construire; pentru stabilirea impozitului pe clădiri, se ia în calcul numai suprafața construită desfășurată care are elementele de la pct. 2.
d)incintă de deservire comună – spațiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comună a celor care dețin apartamente în aceasta, afectat scărilor, lifturilor, uscătoriilor sau oricăror alte utilități asemănătoare;
e)loggie – galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă către exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi;
f)nivel – fiecare dintre părțile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe același plan orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului;
g)perete – element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul;
h)suprafața secțiunii unui nivel – suprafața unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereților, inclusiv suprafața balcoanelor și a loggiilor; în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereților, suprafața secțiunii unui nivel reprezintă suma suprafețelor utile ale tuturor încăperilor/incintelor, inclusiv a suprafețelor balcoanelor și a loggiilor și a suprafețelor secțiunilor pereților, toate aceste suprafețe fiind situate la același nivel, la suprafețele utile ale încăperilor/incintelor adunând și suprafețele incintelor de deservire comună.
32. În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:
a) construcțiile utilizate ca locuință, respectiv unitățile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la același nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spații de deservire;
b) construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere;
c) construcțiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea;
d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea;
e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a)–d), care au elementele constitutive ale clădirii.
33. Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date:
a) rangul localității unde se află situată clădirea;
b) teritoriul unde se află:
1. în intravilan; sau
2. în extravilan;
c) zona în cadrul localității, potrivit încadrării de la lit. b);
d) suprafața construită desfășurată a clădirii, respectiv:
1. cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia; sau
2. în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv măsurată pe conturul exterior, suprafața utilă a clădirii se înmulțește cu coeficientul de transformare de 1,20;
e) tipul clădirii și instalațiile cu care este dotată aceasta;
f) în cazul apartamentului, dacă acesta se află amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente;
g) data finalizării clădirii, respectiv:
1. înainte de 1 ianuarie 1951; sau
2. după 31 decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978; sau
3. după 31 decembrie 1977;
h) în cazul celor care au în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, ordinea în care a fost dobândită clădirea, precum și care dintre aceste clădiri sunt închiriate, în vederea majorării impozitului datorat de contribuabilii care intră sub incidența art. 252 din Codul fiscal;
i) majorarea stabilită în condițiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe clădiri.
34.
(1) Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri aferent anului 2004, în cazul unui abator, proprietatea unei persoane fizice:
A.Date despre clădire, potrivit structurii prevăzute la pct. 33:
a) rangul satului Amnaș care aparține orașului Săliște, unde este situat abatorul: V;
b) teritoriul unde se află: în extravilan;
c) zona în cadrul localității, potrivit încadrării de la lit. b): C;
d) suprafața construită desfășurată: 368,23 m2;
e) tipul clădirii: cu pereți din cărămidă arsă și dotată cu toate cele patru instalații menționate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) nu este cazul;
g) data finalizării: 1 ianuarie 1951;
h) nu este cazul;
i) Consiliul Local al Comunei Săliște a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, stabilirea, în intravilanul satului Amnaș, a unei singure zone, respectiv zona A, iar în extravilan a 4 zone, respectiv zona I, zona a II-a, zona a III-a și zona a IV-a, precum și majorarea impozitului pe clădiri cu 41,9%.
B.Explicații privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251 din Codul fiscal:
1. Se determină suprafața construită desfășurată a clădirii: este cea determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii, respectiv de: 368,23 m2.
2. Se determină valoarea impozabilă a acestei clădiri:
2.1. suprafața construită desfășurată prevăzută la pct. 1 se înmulțește cu valoarea impozabilă a clădirii cu pereți din cărămidă arsă, dotată cu toate cele patru instalații, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) „Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)“, corespunzător rândului 1 și coloanei 3, astfel: 368,23 m2 × 5.900.000 lei/m2 = 2.172.557.000 lei;
2.2. se identifică coeficientul de corecție din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A și rangului V, respectiv 1,05; deoarece numărul zonelor din intravilan este diferit de numărul zonelor din extravilan, având în vedere prevederile pct. 9 alin. (3) lit. a) și alin. (4) și ale pct. 30, pentru identificarea coeficientului de corecție în tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, zona a III-a din extravilan, potrivit delimitării efectuate în anul 2003 pentru anul 2004, are echivalentă zona C căreia îi corespunde zona A;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.1 se ajustează cu coeficientul de corecție determinat la subpct. 2.2, respectiv: 2.172.557.000 lei × 1,05 = 2.281.184.850 lei;
2.4. abatorul fiind finalizat la data 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.3 se reduce cu 5% sau, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,95, respectiv: 2.281.184.850 lei × 0,95 = 2.167.125.607,50 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) și alin. (3) lit. c), fracțiunea de 0,50 lei se întregește la un leu prin adaos, iar valoarea impozabilă astfel calculată se rotunjește la 2.167.125.608 lei.
3. Se determină impozitul pe clădiri anual:
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a clădirii determinate la subpct. 2.4 se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% specifică mediului rural sau, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,001, respectiv: 2.167.125.608 lei × 0,001 = 2.167.125.608 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) și alin. (3) lit. c), fracțiunea de 0,608 lei se întregește la un leu prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjește la 2.167.126 lei;
3.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul 2003 pentru anul 2004, Consiliul Local al Comunei Săliște a hotărât majorarea impozitului pe clădiri cu 41,9%, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majorează cu acest procent sau, pentru ușurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulțește cu 1,419, respectiv: 2.167.126 lei × 1,419 = 3.075.151,794 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracțiunea de 151,794 lei fiind sub 500 lei inclusiv se neglijează, iar impozitul pe clădiri astfel determinat se rotunjește la 3.075.000 lei.
(2) În luna mai 2003, când s-au adoptat hotărârile prin care s-au stabilit impozitele și taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativă se intitula Consiliul Local al Comunei Săliște. Prin Legea nr. 336/2003, publicată în