Completările aduse Legii nr. 233/2016 privind Parteneriatul public-privat prin O.U.G. nr. 104/2017

(1) Prezenta lege reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.

(2) Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea unui bun sau, după caz, realizarea unor lucrări de intervenţie şi/sau extindere a unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public, destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public, în condiţiile prezentei legi.

(3) În cazul în care obiectul contractului de parteneriat public-privat constă în realizarea de lucrări de intervenţie şi/sau extinderea unui bun, potrivit prevederilor alin. (2), lucrările efectuate trebuie să reprezinte peste 50% din valoarea bunului la finalizarea investiţiei.

(4) În situaţia în care contractul urmează a fi atribuit potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, acesta este contract de parteneriat public-privat atunci când din studiul de fundamentare realizat în baza prezentei legi rezultă faptul că, în contrapartida lucrărilor executate şi/sau a serviciului public prestat, plăţile efectuate de către partenerul public urmează să reprezinte peste 50% din veniturile obţinute de către societatea de proiect.

(5) În situaţia în care contractul care urmează să fie atribuit este considerat contract de parteneriat public-privat, în condiţiile prevăzute la alin. (4), următorii termeni vor fi utilizaţi, fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 100/2016, după cum urmează:

a) «contract de concesiune de lucrări» şi «contract de concesiune de servicii» se înlocuiesc cu sintagma «contract de parteneriat public-privat»;

b) «concedent» se înlocuieşte cu sintagma «partener public»;

c) «concesionar» se înlocuieşte cu sintagma «partener privat»;

d) «anunţ de concesionare» se înlocuieşte cu sintagma «anunţ de participare»;

e) «studiu de fundamentare a deciziei de concesionare» se înlocuieşte cu sintagma «studiu de fundamentare».

(6) În cuprinsul prezentei legi, termenul «bun» se utilizează cu sensul de bun imobil reglementat la art. 537-538 din Legea nr. 287/2009privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.”

Prevederile prezentei legi se aplică de către partenerul public pentru implementarea unul proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele prevăzute la art. 19 alin. (1), faptul că veniturile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului sunt generate în majoritate prin plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice, după caz.”

Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente, care se vor detalia în normele de aplicare a prezentei legi:

a) cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;

b) durata lungă de derulare a raporturilor contractuale care, potrivit art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016, să permită partenerului privat recuperarea costurilor investiţiei efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea, precum şi realizarea unui profit rezonabil, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3);

c) finanţarea realizării investiţiei în proporţie de peste 50% din fonduri private, potrivit prevederilor art. 10;

d) distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea partenerului public de a gestiona şi controla un anumit risc.”

(1) Formele de parteneriat public-privat sunt:

a) Parteneriatul public-privat contractual – Parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public, partenerul privat şi o societate de proiect al cărei capital social este deţinut integral de partenerul privat;

b) Parteneriatul public-privat instituţional – Parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract pe termen lung încheiat între partenerul public şi partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, deţinută de către partenerul public şi partenerul privat, care va acţiona ca societate de proiect şi care dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.

(2) Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât şi în cazul parteneriatului public-privat instituţional, în situaţia în care partenerul public este supus unei măsuri de reorganizare, reglementată prin act normativ, noua entitate care preia atribuţiile și activitatea acestuia va prelua și calitatea de partener public în contractul de parteneriat public-privat.”

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) afiliat – orice persoană asupra căreia se poate exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă sau care poate exercita o influenţă dominantă ori care, ca urmare a asocierii cu o persoană, se află sub influenţa dominantă a unei alte persoane. Influenţa dominantă se prezumă în cazul în care o persoană, direct sau indirect, deţine majoritatea capitalului social subscris sau controlează majoritatea voturilor asociate acţiunilor/părţilor sociale emise sau poate numi mai mult de jumătate dintre membrii organului de administrare, de conducere sau de supraveghere;

b) finanţatorii proiectului de parteneriat public-privat – persoanele juridice care pun la dispoziţia societăţii de proiect mijloacele financiare necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate de partenerul privat şi societatea de proiect, în temeiul contractului de parteneriat public-privat;

c) finanţarea proiectului de parteneriat public-privat – presupune finanţarea investiţiilor realizate în cadrul proiectului şi finanţarea utilizării bunului sau operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

d) investitor privat – orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, care aparţine categoriilor prevăzute la art. 8, care şi-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

e) investiţii realizate în cadrul proiectului – investiţii care au drept obiect realizarea unui bun sau, după caz, lucrări de intervenţie şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

f) partener privat – investitorul privat sau asocierea de investitori privaţi care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat;

g) societate de proiect – societate nouă, care se înfiinţează şi funcţionează sub forma unei societăţi pe acţiuni, potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul implementării proiectului şi care în cazul parteneriatului public-privat contractual este deţinută de către partenerul privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituţional este deţinută atât de către partenerul public, cât şi de către partenerul privat. Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Legea societăţilornr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societatea de proiect poate avea un singur acţionar.

h) proiect public – ansamblul serviciilor aferente activelor de infrastructură publică, prestate de către partenerul privat, şi activelor/bunurilor destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public, în condiţiile prezentei legi;

i) închidere financiară – momentul la care contractul de parteneriat public-privat şi contractul de finanţare au fost semnate şi toate condiţiile suspensive pentru intrarea acestora în vigoare au fost îndeplinite, astfel încât executarea contractului de parteneriat public-privat poate începe;

j) contract de parteneriat public-privat – contractul care respectă cel puţin caracteristicile contractului reglementat potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 99/2016 şi ale art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 100/2016;

k) lucrări de intervenţie – înseamnă intervenţia la construcţia existentă, reglementată potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată.”

Este partener public, în sensul prezentei legi, oricare dintre entităţile care sunt autorităţi contractante sau entităţi contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, precum şi al art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 100/2016 şi care sunt autorităţi, instituţii şi entităţi publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte entităţi clasificate în administraţia publică conform capitolului 20 din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.”

Orice investitor privat poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiţia să nu aparţină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7.”

Partenerul privat asigură finanţarea necesară realizării investiţiilor din resurse proprii şi, după caz, din resurse atrase din partea unor finanţatori.”

Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse provenind din fonduri publice, inclusiv din fonduri externe nerambursabile şi/sau rambursabile şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene.”

(1) Partenerul public poate contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, în condiţiile specificate în documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public-privat:

a) constituirea anumitor drepturi în favoarea societăţii de proiect, în condiţiile legii, potrivit prevederilor art. 34;

b) aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect, în cazul parteneriatului public-privat instituţional;

c) asumarea unor obligaţii privind etapele premergătoare execuţiei investiţiei, precum: cheltuieli privind exproprierile necesare implementării proiectului, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege; cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică;

d) asumarea unor obligaţii de plată faţă de societatea de proiect, altele decât cele de la lit. c), în condiţiile prezentei legi.

(2) În determinarea valorii contribuţiei partenerului public la finanţarea realizării investiţiei nu se iau în calcul obligaţiile asumate la alin. (1) lit. c).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului, mai puţin costurile privind exproprierile necesare implementării proiectului, acestea se includ în valoarea estimată a proiectului, entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod distinct în documentaţia de atribuire.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), entitatea contractantă precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului partener privat de a rambursa costurile deja suportate de partenerul public, legate de pregătirea proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.

(5) În aplicarea prevederilor alin. (4), entitatea contractantă poate condiţiona intrarea în vigoare a contractului de parteneriat public-privat de rambursarea de către partenerul privat a costurilor deja suportate, legate de pregătirea proiectului respectiv.

(6) Contribuţia partenerului public la proiectul de parteneriat public-privat se realizează în condiţiile reglementărilor privind ajutorul de stat, utilizarea fondurilor publice, reglementărilor specifice domeniului de activitate al partenerului public privind finanţarea categoriilor de investiţii care ar putea constitui obiectul unui contract de parteneriat public-privat şi, respectiv, ale celor privind deficitul bugetar şi datoria publică.

(7) În cazul în care, prin contractul de parteneriat public-privat, se stabilesc în sarcina partenerului public obligaţii de plată ce implică utilizarea fondurilor publice, creditele de angajament şi creditele bugetare necesare sunt incluse în bugetul acestuia, în condiţiile legii.

(8) Partenerul public poate efectua plăţi din fonduri publice către societatea de proiect exclusiv pe parcursul operării şi întreţinerii proiectului realizat în parteneriat public-privat, cu excepţia participării la finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectului, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 12.

(9) În condiţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 12, participarea partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor are loc după utilizarea contribuţiei partenerului privat.

(10) Până la recepţia şi preluarea obiectului investiţiei de către partenerul public, contribuţia partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor se consideră avans.

(11) Pentru efectuarea plăţii potrivit alin. (10), partenerul privat are obligaţia de a prezenta partenerului public un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări.”

(1) Prin documentaţia de atribuire şi ulterior prin contractul de parteneriat public-privat partenerul public poate transmite sau constitui, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată prin prezenta lege, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

(2) Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligaţiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect, conform documentaţiei de atribuire şi prevederilor contractului de parteneriat public-privat.”

(1) Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanţii cu privire la creanţele şi drepturile deţinute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat, valabile pe perioada în care finanţatorul proiectului de parteneriat public-privat deţine această calitate.

(2) Garanţiile prevăzute la alin. (1) sunt strict în legătură cu obiectul contractului de parteneriat public-privat, fiind valabile exclusiv pe durata contractului de parteneriat public-privat.

(3) În ipoteza încetării contractului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public, garanţiile reglementate la alin. (1) îşi pierd valabilitatea.”

(1) În vederea încheierii şi executării unui contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea şi realizarea studiului de fundamentare de către partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate, pentru categoriile de proiecte cuprinse în programul strategic aprobat potrivit prevederilor art. 17¹ alin. (3);

b) aprobarea, de către ordonatorii principali de credite, pentru proiecte ale administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale, a studiului de fundamentare realizat în baza prevederilor prezentei legi;

c) parcurgerea etapelor procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

d) transmiterea de către partenerul public a formei finale, care urmează a fi semnată, a proiectului de contract de parteneriat public-privat către Institutul Naţional de Statistică, denumit în continuare INS, în vederea analizării acestuia din perspectiva metodologiei Uniunii Europene; INS poate solicita opinia Eurostat;

e) aprobarea proiectelor de parteneriat public-privat se realizează potrivit prevederilor alin. (2), pentru proiecte ale administraţiei publice centrale, respectiv alin. (3), pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

f) semnarea contractului de parteneriat public-privat dacă s-a obţinut aprobarea, respectiv avizul potrivit lit. e); în caz contrar, procedura de atribuire se anulează, fiind imposibilă încheierea contractului;

g) închiderea financiară a proiectului.

(2) Proiectele administraţiei publice centrale se aprobă de către:

a) ordonatorii principali de credite, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice;

b) Guvern, prin memorandum, pentru proiecte care urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pe baza avizului Ministerului Finanţelor Publice privind respectarea ţintelor de deficit bugetar şi datorie publică conform metodologiei Uniunii Europene, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, în limita plafoanelor stabilite cu această destinaţie.

(3) Proiectele administraţiei publice locale se aprobă de către:

a) autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru proiecte care, conform metodologiei Uniunii Europene, nu urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, în condiţiile unui buget echilibrat pentru entităţile ce au calitatea de partener public;

b) Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local, pentru proiectele care, conform metodologiei Uniunii Europene, urmează a fi clasificate în sectorul administraţiei publice, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare. Competenţa şi funcţionarea Comisiei de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat încheiate la nivel local se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Procedura de aprobare se detaliază la nivelul normelor metodologice de aplicare.

(4) Partenerul public are obligaţia de a transmite o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat, în termen de 30 zile de la semnare, către INS.

(5) Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării acestuia se realizează cu parcurgerea etapelor prevăzute la alin. (1) lit. d) şi alin. (4).

(6) În situaţia de modificare a contractului de parteneriat public-privat prevăzută la alin. (5), în urma aplicării prevederilor alin. (1) lit. d), în cazul în care contractul urmează să fie reclasificat în sectorul administraţiei publice conform metodologiei Uniunii Europene, atunci se aplică prevederile alin. (1) lit. e).”

(1) Pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat prevăzute la alin. (3), autoritatea/entitatea contractantă este exceptată de la aplicarea prevederilor art. 44 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În situaţia în care studiul de fundamentare relevă faptul că scenariul realizării proiectului prin achiziţie publică are un cost mai mic decât cel al realizării proiectului prin parteneriat public-privat, iar autoritatea/entitatea contractantă decide implementarea proiectului în regim de achiziţie publică, pentru proiectele semnificative, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice informaţiile necesare, conform prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, în vederea evaluării gradului de pregătire a proiectului, potrivit prevederilor art. 44 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Categoriile de proiecte de parteneriat public-privat dezvoltate de către autorităţile publice sunt cuprinse în Programul strategic aprobat de către Guvern, în urma centralizării de către Ministerul Finanţelor Publice a categoriilor de proiecte propuse de către administraţia publică centrală şi, respectiv, de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru categoriile de proiecte iniţiate de către administraţia publică locală.”