În Monitorul Oficial nr. 187 din 3 aprilie 2013 a fost publicată O.U.G. nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

În cadrul actului normativ se arată:

 Art. 1

(1) Se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, denumit în continuare Oficiul, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României.


Timp de 10 zile puteti evalua GRATUIT continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie


(2) Oficiul îşi desfăşoară activitatea la nivel central şi teritorial.

(3) Sediul Oficiului este în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, şi poate fi schimbat prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii.

(4) Oficiul îşi desfăşoară activitatea teritorială în spaţii/imobile deţinute de Ministerul Finanţelor Publice sau de unităţile administrativ-teritoriale, pe bază de protocol, cu acordul consiliilor locale.

(5) Oficiul are buget propriu şi este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(6) Oficiul este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat.

(7) Preşedintele reprezintă Oficiul în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.

(8) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite ordine, decizii şi instrucţiuni.

(9) Preşedintele are dreptul să înfiinţeze cabinetul demnitarului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(10) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al preşedintelui.

(11) Pe durata exercitării funcţiei de preşedinte şi vicepreşedinte, raporturile de serviciu sau de muncă se suspendă, după caz, în condiţiile legii.

 Art. 2

(1) Oficiul acordă dreptul de organizare şi funcţionare, monitorizează, supraveghează şi controlează activităţile din domeniul jocurilor de noroc.

(2) În activitatea sa, Oficiul urmăreşte respectarea următoarelor principii:

a) aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, având în vedere principiile legalităţii, imparţialităţii, rolului activ şi disponibilităţii;

b) protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dependenţei acestora de jocuri de noroc;

c) protecţia participanţilor astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă şi transparentă;

d) asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu;

e) prevenirea unor posibile ingerinţe în rezultatele sportive în vederea protejării mişcării sportive.

 Art. 3

Oficiul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) coordonează aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc;

b) analizează şi soluţionează cererile depuse de operatorii care doresc să desfăşoare activităţi de jocuri de noroc potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

c) supraveghează activităţile din domeniul jocurilor de noroc direct sau împreună cu alte instituţii ale statului, în condiţiile legii;

d) exercită controlul tehnic al sistemelor informatice, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă, astfel cum aceste activităţi sunt reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare;

e) controlează aplicarea legislaţiei specifice, asigurând aplicarea unitară a acesteia, constată fapte contravenţionale şi aplică sancţiunile prevăzute de lege sau sesizează organele abilitate, după caz;

f) analizează sesizările primite, verifică aspectele semnalate şi soluţionează sau sesizează organele abilitate, după caz;

g) soluţionează plângerile prealabile formulate de operatori asupra măsurilor dispuse în exercitarea atribuţiilor, conform competenţelor şi prevederilor legale în vigoare;

h) analizează şi soluţionează solicitările formulate de alte autorităţi, operatori şi alte părţi interesate, conform competenţelor şi prevederilor legale în vigoare care reglementează domeniul jocurilor de noroc;

i) emite actele administrative aferente activităţii desfăşurate şi administrează evidenţa documentelor necesare acordării dreptului de organizare şi funcţionare şi a deciziilor emise;

j) asigură gestiunea bazei de date aferente activităţii şi asigură publicarea informaţiilor pe site-ul propriu;

k) realizează analiza de risc pentru efectuarea acţiunilor de verificare şi control în domeniul jocurilor de noroc pentru fiecare deţinător de licenţă şi autorizaţie, stabilindu-se şi riscul asociat fiecăruia în parte;

l) asigură arhivarea documentaţiei aferente activităţii conform prevederilor legale în vigoare;

m) participă la activităţile organismelor internaţionale de specialitate şi poate fi membru al acestora, pe baza mandatului primit de la Guvernul României;

n) asigură colaborarea, schimbul de informaţii şi reprezentarea în domeniul jocurilor de noroc. În exercitarea atribuţiilor sale, Oficiul poate încheia protocoale de cooperare şi colaborare cu instituţii similare, asociaţii de profil sau cu alte autorităţi şi instituţii;

o) încheie în condiţiile legii, contracte în vederea monitorizării jocurilor de noroc.

 Art. 4

(1) Oficiul se înfiinţează cu un număr maxim de 200 de posturi de funcţionari publici şi personal contractual, prin diminuarea corespunzătoare a numărului de posturi aprobat pentru Ministerul Finanţelor Publice, inclusiv preşedintele, vicepreşedintele şi posturile aferente cabinetului preşedintelui.

(2) Oficiul poate solicita în condiţiile legii transformarea unor posturi de funcţionari publici în posturi destinate personalului contractual, în funcţie de atribuţiile stabilite în sarcina personalului Oficiului, prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

(3) Prin ordin al preşedintelui se aprobă regulamentul de ordine interioară, procedura de control şi procedurile de lucru ale Oficiului.

 Art. 5

(1) Personalul Oficiului este format din demnitari, funcţionari publici şi personal contractual, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Regimul juridic al incompatibilităţilor şi al conflictului de interese pentru personalul Oficiului care deţine calitatea de funcţionar public este cel prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

 Art. 6

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Oficiul poate solicita, în condiţiile legii, date şi informaţii sau poate solicita efectuarea unor activităţi referitoare la organizarea, exploatarea şi monitorizarea jocurilor de noroc oricărei instituţii publice, autorităţi de supraveghere sau oricăror operatori economici, care deţin competenţe directe ori indirecte referitoare la activitatea Oficiului, indiferent de nivelul şi forma de implicare.

(2) Deciziile şi/sau solicitările Oficiului, formulate în scris în conformitate cu prevederile legale în vigoare, sunt obligatorii pentru organizatorii de jocuri de noroc sau pentru operatorii care au solicitat obţinerea acestei calităţi.

(3) Deciziile şi/sau solicitările Oficiului, formulate în scris în conformitate cu prevederile legale în vigoare, sunt obligatorii pentru operatorii a căror activitate, chiar ocazională, are incidenţă asupra domeniului jocurilor de noroc, precum şi pentru operatorii care pot oferi sau există premise că pot oferi date şi/sau informaţii relevante.

 Art. 7

(1) În cadrul Oficiului, se înfiinţează un comitet de supraveghere, denumit în continuare Comitetul, structură deliberativă şi decizională, având următoarele atribuţii:

a) acordă dreptul de organizare şi funcţionare, avizele şi/sau aprobările necesare organizării şi funcţionării jocurilor de noroc în România, conform prevederilor legale în vigoare;

b) anulează, revocă, suspendă efectele documentelor privind dreptul de organizare şi funcţionare în domeniul jocurilor de noroc şi ale deciziilor emise, potrivit legislaţiei în vigoare;

c) soluţionează plângerile prealabile formulate de organizatorii de jocuri de noroc împotriva deciziilor Comitetului;

d) încadrează din punct de vedere al legislaţiei jocurilor de noroc o activitate desfăşurată sau propusă a fi desfăşurată de către un operator în categoriile de jocuri de noroc prevăzute de lege sau în afara acestora, după caz, în urma constatărilor proprii sau a sesizărilor ori cererilor primite.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul emite acte administrative sub formă de decizii semnate de preşedintele Oficiului, care pot fi contestate în condiţiile legii.

 Art. 8

(1) Comitetul este format din 9 membri, din care 2 executivi şi 7 neexecutivi, numiţi prin decizie a prim-ministrului, după cum urmează:

a) preşedintele Oficiului – membru executiv;

b) vicepreşedintele Oficiului – membru executiv numit la propunerea ministrului finanţelor publice;

c) membru – membru neexecutiv numit la propunerea preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

d) membru – membru neexecutiv la propunerea ministrului afacerilor interne;

e) membru – membru neexecutiv numit la propunerea ministrului tineretului şi sportului;

f) membru – membru neexecutiv numit la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

g) membru – membru neexecutiv numit la propunerea secretarului general al Guvernului;

h) membru – membru neexecutiv numit la propunerea ministrului culturii;

i) membru – membru neexecutiv numit la propunerea şefului Cancelariei Primului-Ministru.

(2) Membrii neexecutivi sunt membrii Comitetului care participă la şedinţele Comitetului în baza convocării transmise de preşedintele Oficiului sau înlocuitorul legal.

(3) Membrii Comitetului trebuie să îndeplinească la data numirii, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să aibă calitatea de licenţiat al unei instituţii de învăţământ superior cu durata stabilită de lege, acreditată, şi o vechime de cel puţin 10 ani în activitate, pe un post pentru care sunt necesare studii superioare, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui, şi de cel puţin 5 ani în activitate, pe un post pentru care sunt necesare studii superioare, în cazul celorlalţi membri;

b) să aibă domiciliul în România;

c) să aibă cetăţenia română;

d) să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice;

e) să nu aibă fapte înscrise în cazierul judiciar.

(4) Membrilor Comitetului le este interzis să ocupe funcţii în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice.

(5) Membrii Comitetului nu pot fi angajaţi ai unor societăţi care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, nu pot ocupa funcţii în organele de conducere ale acestora, nu pot deţine acţiuni, părţi sociale la societăţi care au ca obiect de activitate jocurile de noroc sau un drept de natură patrimonială asupra unei societăţi care are ca obiect de activitate jocurile de noroc, pe durata deţinerii calităţii de membru în Comitet.

(6) Membrii Comitetului au obligaţia să comunice de îndată, în scris, apariţia oricărei situaţii dintre cele prevăzute la alin. (4) şi (5) conducătorilor autorităţilor care i-au desemnat, precum şi Comitetului în prima şedinţă a Comitetului convocată de preşedinte.

(7) Calitatea de membru al Comitetului încetează în următoarele situaţii:

a) prin revocarea de către prim-ministru, la propunerea conducătorului autorităţii care l-a desemnat;

b) prin demisie;

c) prin deces;

d) prin imposibilitatea de exercitare a calităţii de membru pe o perioadă mai mare de 3 luni;

e) în cazul constatării uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5);

f) în cazul arestării sau trimiterii în judecată pentru o infracţiune în legătură cu/sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

g) la data rămânerii definitive a unei hotărâri de condamnare.

(8) În caz de eliberare a unui post de membru în cadrul Comitetului, conducătorul autorităţii competente va desemna în vederea numirii o nouă persoană, în termen de cel mult 10 zile de la data eliberării postului.