Art. 194 NCPC – Cuprinsul cererii de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
f) semnătura.
Corelaţii cu legislaţia anterioară: art. 112 C.proc.civ. din 1865.
Corelaţii cu legislaţia în vigoare: art. 98 alin. (2), art. 104, 148, 151, 175, 176, 196, 254 NCPC.
Note şi Explicaţii . Lipsa menţiunilor de la lit. a) teza I, lit. c), d) şi f) este sancţionată de art. 196 NCPC cu nulitatea, motiv pentru care în aceste situaţii vătămarea este prezumată (art. 175 NCPC). Lipsa celorlalte menţiuni reglementate de art. 189 NCPC va fi sancţionată cu nulitatea doar în situaţia în care cel interesat a o invoca este în măsură să probeze existenţa unei vătămări.
Lipsa menţiunilor impuse de lit. b), adică numele şi prenumele reprezentantului şi dovada calităţii de reprezentant care va trebui făcută în condiţiile art. 151 NCPC, este sancţionată la rându-i cu nulitatea care, de data aceasta, este o nulitate necondiţionată pentru care, în temeiul art. 176 pct. 2 NCPC nu este posibilă răsturnarea prezumţiei de vătămare, aceasta fiind una absolută.
Determinarea valorii obiectului nu trebuie confundată cu obiectul cererii de chemare în judecată (a cărui lipsă este sancţionată în mod expres cu nulitatea). Valoarea obiectului litigiului nu intră în aria de reglementare a art. 196 NCPC, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o nulitate expresă în ceea ce o priveşte. Determinarea valorii obiectului dedus judecăţii are drept scop fixarea competenţei, respectiv a cuantumului taxei de timbru. Lipsa identificării în concret a valorii obiectului cererii de chemare în judecată, atunci când acest lucru este posibil, va putea determina anularea cererii de chemare în judecată dacă pârâtul demonstrează existenţa unei vătămări, în condiţiile art. 175 NCPC. Această vătămare poate fi demonstrată tocmai prin imposibilitatea stabilirii taxei de timbru ori a instanţei competente. În practica anterioară NCPC se întâlneau situaţii în care valoarea obiectul dedus judecăţii era continuu modificat. Este cazul, spre exemplu, acţiunilor în anularea clauzelor abuzive din contractele de credit care au drept cerere accesorie restituirea sumelor achitate în temeiul acelor clauze abuzive. Reclamantul diligent continua să achite pe perioada judecăţii ratele aferente contractului de credit, în cuantumul impus de clauzele pe care le considera abuzive, determinând astfel modificarea, cu o frecvenţă lunară, a valorii obiectului litigiului. În aceste situaţii se punea problema momentului faţă de care este determinată valoarea obiectului. NCPC a rezolvat această problemă prin prevederile art. 98 alin. (2) care a stabilit că nu vor fi avute în vedere, pentru stabilirea competenţei, prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii. Această prevedere se va aplica, mutatis mutandis, şi în privinţa obligaţiei impuse de lit. c) referitor la determinarea valorii obiectului cererii.
Sub sancţiunea instituită de art. 254 NCPC, cea a decăderii din dreptul de a mai propune probe, reclamantul este obligat ca prin cererea de chemare în judecată să indice probele pe care înţelege să le administreze, fiind dator să le ataşeze, când e vorba despre proba cu înscrisuri, la cererea de chemare în judecată. În privinţa interogatoriului, dacă reclamantul doreşte să administreze această probă în privinţa unei persoane fizice, el va trebui să solicite înfăţişarea în persoană a acestea, iar dacă administrarea probei cu interogatoriul se face prin răspuns scris, reclamantul va trebui să anexeze întrebările la cererea de chemare în judecată. De asemenea, dacă este solicitată proba cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor.
* Acesta este un fragment din lucrarea Noul Cod de procedura civila – Note – Corelatii – Explicatii disponibila integral în cadrul Bibliotecii Legislative Legalis.