In M. Of. 41/2013 a fost publicat Ordinul  3/2013 (Comisia de Supravegehere a Asigurarilor) care modifica si completeaza ORDINUL Nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Va punem la dispozitie formele consolidate ale articolelor care au suferit modificari/completari asa cum pot fi acestea vizualziate in Biblioteca online pentru informare juridica Legalis 2.0:

Ordin 14/2011 ….  Norme….. Art. 2

În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.teritoriu în care staţionează în mod obişnuit vehiculul reprezintă:

a) teritoriul statului în care vehiculul este înmatriculat/înregistrat permanent ori temporar;

b) teritoriul statului în care s-a eliberat vehiculului un semn distinctiv, în situaţiile în care nu se solicită înmatricularea/înregistrarea unui anumit tip de vehicul, dar vehiculul respectiv primeşte un semn distinctiv similar numărului de înmatriculare/înregistrare sau unei poliţe de asigurare de răspundere civilă auto;

c) teritoriul statului în care proprietarul sau utilizatorul vehiculului este rezident permanent, în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu se solicită plăcuţă de înmatriculare/înregistrare ori nu se atribuie un alt semn distinctiv;

d) teritoriul statului în care s-a produs accidentul, în cazurile în care vehiculele care au fost implicate într-un accident nu au număr de înmatriculare/înregistrare sau acesta nu corespunde ori nu mai corespunde vehiculului respectiv, în scopul stabilirii despăgubirilor, conform prevederilor prezentelor norme;

2.proprietar/coproprietar al vehiculului – persoana fizică sau juridică înscrisă în documentele de identitate ale vehiculului sau în alte înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate;

3.utilizator al vehiculului – persoana fizică sau juridică căreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul/coproprietarul, i s-a atribuit pe o anumită perioadă dreptul de folosinţă a unui vehicul;

4.poliţă de asigurare RCA – forma scrisă a contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule;

5.vignetă – autocolantul care se aplică pe parbrizul vehiculului în loc vizibil din exterior, eliberat împreună cu poliţa de asigurare RCA;

6.emitere electronică – subscrierea poliţei RCA simultan cu înregistrarea şi stocarea instantanee în sistemul informatic al asigurătorului a datelor cuprinse în poliţă;

7.bonus-malus – sistem prin care asiguratul/utilizatorul se încadrează în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcţie de istoricul de daunalitate realizat de asigurat/utilizator în perioada de referinţă.

8.indexarea tarifelor de primă – majorarea uniformă de către asigurătorul RCA a tarifelor de primă cu acelaşi procent.

 modificat de
Ordin nr. 3/2013 – pentru modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 din 16 ianuarie 2013, M. Of. 41/2013;

Ordin 14/2011 … Norme ….Art. 21

(1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, pe perioade de un an, calculate pe baze actuariale pentru limitele de despăgubire stabilite în baza prevederilor art. 24, astfel încât să garanteze permanent îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din încheierea contractelor de asigurare RCA, constituirea rezervelor tehnice prevăzute în legislaţia în vigoare şi plata contribuţiilor către fondurile stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi acoperirea cheltuielilor de achiziţie şi de administrare.

(1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili tarifele de primă pe categorii de riscuri omogene, pe perioade de un an, calculate pe baze actuariale pentru limitele de despăgubire stabilite în baza prevederilor art. 24.

(11) Pentru fiecare categorie de riscuri omogene considerate, asigurătorii au obligaţia de a stabili tarifele de prime astfel încât, cu o probabilitate de cel puţin 99,5%, primele estimate pe următoarele 12 luni să acopere toate cheltuielile aferente, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a principiilor actuariale general acceptate.

(2) Abrogat.

(3) Limitele de despăgubire stabilite de către fiecare asigurător RCA, precum şi tarifele de primă stabilite conform alin. (1) şi (2) se notifică Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, împreună cu întregul calcul actuarial ce a stat la baza stabilirii tarifelor primelor de asigurare, inclusiv datele statistice pe care s-a bazat acest calcul, precum şi o declaraţie a actuarului responsabil pentru calculul primei de asigurare cu privire la corectitudinea acestuia, însuşită şi semnată de conducătorul societăţii. Calculul actuarial trebuie să conţină prima de risc, incluzând estimarea frecvenţei daunei şi a daunei medii, pentru fiecare categorie de risc pentru care este calculat tariful de primă.

(3) Limitele de despăgubire stabilite de către fiecare asigurător RCA, precum şi tarifele de primă stabilite conform prezentelor norme se notifică Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, împreună cu o declaraţie a actuarului responsabil pentru calculul primei de asigurare cu privire la corectitudinea acestuia, însuşită şi semnată de conducătorul societăţii. Calculul actuarial trebuie să conţină prima de risc, incluzând estimarea frecvenţei daunei şi daunei medii, pentru fiecare categorie de risc pentru care este calculat tariful de primă.

(31) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), indexarea tarifelor de primă se va notifica cu minimum 10 zile lucrătoare înainte de începerea perioadei în care vor fi practicate.

(32) Asigurătorii sunt obligaţi să transmită în format electronic Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor ipotezele folosite, metodele actuariale şi justificarea aplicării acestora pentru calculul menţionat la alin. (11), împreună cu baza de date utilizată pentru aceste calcule.

(4) Abrogat.

(5) Nerespectarea de către asigurătorii RCA şi de către intermediarii în asigurări a prevederilor prezentului articol se va sancţiona cu retragerea autorizaţiei de a practica asigurarea obligatorie RCA pentru asigurători şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a intermediarilor, conform art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi normelor emise în aplicarea acestei legi.

(6) Tarifarea asigurărilor RCA trebuie să conţină sistemul bonus-malus. Criteriile de aplicare pentru sistemul bonus-malus sunt cele menţionate în titlul IV.

modificat de
Ordin nr. 3/2013 – pentru modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 din 16 ianuarie 2013, M. Of. 41/2013;
Ordin nr. 22/2012 – pentru modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 din 6 decembrie 2012, M. Of. 840/2012;