Dispozitiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006 se interpreteaza în sensul ca: Emiterea mandatului european de arestare nu presupune întocmirea unei încheieri, nefiind o procedura jurisdictionala.
În legatura cu aplicarea dispozitiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, modificata prin Legea nr. 224/2006, s-a constatat ca instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar referitor la emiterea mandatului european de arestare.
Astfel, unele instante au considerat ca asupra propunerii procurorului de a se emite mandatul european de arestare instanta se pronunta printr-o încheiere prealabila, prin care se constata îndeplinirea conditiilor de fond prevazute de lege, si dispune emiterea acestuia.
Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca, dupa verificarea îndeplinirii conditiilor prevazute de art. 81 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 302/2004, modificata prin Legea nr. 224/2006, mandatul european de arestare poate fi emis direct de instanta.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Prin Decizia nr. 39 din 22 septembrie 2008 Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie au admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si au decis ca dispozitiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006 se interpreteaza în sensul ca:
Emiterea mandatului european de arestare nu presupune întocmirea unei încheieri, nefiind o procedura jurisdictionala.
Decizia a fost publicata în MO 161/2009.