Prin cererea procurorilor DNA si DIICOT se solicita respectarea reputatiei profesionale a procurorilor celor 2 directii, cerere survenita ca urmare a declaratiilor presedintelui CSM, Lidia Barbulescu.
Cererea a ajuns acum câteva zile pe masa plenului CSM, forumul chemat sa apere independenta magistratilor. Prin aceasta se solicita respectarea reputatiei profesionale a procurorilor celor 2 directii, cerere survenita ca urmare a declaratiilor presedintelui CSM referitoare la neînceperea urmarii penale în dosarul privatizarilor în care sunt implicati Codrut Seres si Zsolt Nagy.
Procurorii spun în cererea de aparare a reputatiei profesionale ca afirmatiile au pornit de la un caz concret si au fost generalizate, încât „au capatat un aspect denigrator, tendentios, grav si calomniator nu numai la adresa procurorilor implicati în solutionarea cauzelor, ci la adresa activitatii de ansamblu a celor doua structuri specializate ale parchetului, de natura sa aduca atingere probitatii profesionale si morale a procurorilor DIICOT si DNA”.
Mai mult, afirmatiile presedintelui CSM creeaza confuzie în perceptia publica si adâncesc impresia ca procurorii din cele doua structuri specializate au ca obicei utilizarea numai a mijlocului de proba al interceptarilor pentru a dispune trimiterea în judecata, ceea ce ar constitui un motiv constant de nemultumire din partea judecatorilor, desi potrivit legii rezultatele interceptarilor nu pot constitui singure probe, ci numai daca se coroboreaza cu alte probe administrate.
DNA si DIICOT afirma ca presedintele CSM nu a solicitat lamuriri de la cele doua structuri de parchet cu privire la dosar nici înainte de comunicatul CSM din 21 iulie, dat ca replica la criticile aduse de Asociatia Procurorilor presedintelui Lidia Barbulescu, si prin care accentua ca procurorii din cadrul celor doua structuri gresesc în general.
Cererea de aparare a reputatiei profesionale a fost trimisa la CSM la sfârsitul lunii iulie si urmeaza ca în perioada urmatoare, Inspectia Judiciara sa faca verificari pe acest caz care se vor concretiza într-un raport ce va fi luat în discutie într-una din sedintele plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Sursa: Realitatea.net