În Monitorul Oficial nr. 756 din 9 octombrie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020.


Nou în Legalis – Codul de procedură penală. Comentariu pe articole . Accesează volumul!


În extras

1. Introducere

Strategia națională pentru competitivitate (SNC) reprezintă un document strategic al Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului elaborat prin consultări atât cu mediul privat, cât și cu ministerele de linie (în special cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), pentru corelarea intervențiilor dedicate competitivității, având în vedere domeniile naționale de excelență, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale și a dezvoltării rurale, a dezvoltării pieței muncii și factorului uman.

Strategia națională pentru competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe baze strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general. Prin viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție pentru dezvoltarea economică în România pe termen scurt și mediu, soluție care să permită depășirea obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar incomplet pus în valoare pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai numește „capcana țărilor cu venituri medii”. Succesul Strategiei va putea fi validat dacă România se va afla în situația de a se poziționa competitiv foarte aproape de sau chiar în grupul țărilor avansate la orizontul 2020.

Strategia reprezintă un document de politică publică în domeniul competitivității, care este structurat în următoarele secțiuni principale:

• contextul competitiv al economiei României, în cadrul căruia sunt analizate provocările la care această strategie va încerca să răspundă, în principal în perioada 2015-2020;

• definirea viziunii și priorităților Strategiei, împreună cu obiectivele pentru realizarea acestora;

• operaționalizarea Strategiei prin definirea direcțiilor de acțiune și a rezultatelor așteptate, împreună cu indicatorii de măsurare, a implicațiilor bugetare și juridice, a procedurilor de monitorizare și evaluare, a sarcinilor instituțiilor implicate în procesul de implementare.

Următorii șapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economică a României, iar prioritățile strategice ale țării, stabilite în prezentul document, sunt menite să creeze condițiile propice ca România să poată concura eficace cu restul țărilor din Europa. Provocările-cheie la care această strategie încearcă să răspundă includ:

• reglementarea mediului de afaceri;

• încrederea (lipsa de colaborare) între actorii de pe piață (firme, instituții, autorități);

• antreprenoriatul (demografia, structura, reziliența mediului de afaceri);

• resursele umane și educația (masa critică și calitatea forței de muncă);

• inovarea (cererea și oferta de produse ale cercetării, masa critică de cercetători și firme inovative);

• creativitatea (cultura antreprenorială, comunitatea de inovare);

• eficiența (utilizarea resurselor);

• excelența (sectoare prioritare și competitivitate internațională).

Obiectivul SNC este să integreze aceste provocări într-o viziune coerentă, pe termen mediu, suport pentru pachetul de inițiative și acțiuni care vor conduce la implementarea ei în perioada 2015-2020, în concordanță cu domeniile prioritare strategice ale României, mai ales în direcțiile cercetării și inovării, ocupării și dezvoltării regionale, prin activități agricole și industriale competitive.

2. Informații generale relevante privind contextul competitiv al României1

2.1. Cadrul macroeconomic

Existența unui cadru macroeconomic și financiar stabil reprezintă o precondiție pentru a crea un teren favorabil afirmării potențialului competitiv al mediului de afaceri.

România a înregistrat o creștere economică de +3,5% în anul 2013, un progres față de 2012, când a înregistrat un ritm relativ modest, de +0,7%. Această situație s-a explicat prin rata de dependență ridicată a creșterii economice de evoluția producției agricole, care a avut de suferit din cauza condițiilor climaterice nefavorabile din 2012. Prognozele indică o dinamică moderată a PIB, peste media UE, pe fondul menținerii incertitudinilor legate de evoluțiile economice externe.2

Tabel 1 – Economia României în UE și în lume

Indicator

2008

2013

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul mondial

0,33

0,25

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul UE

1,1

1,1

Ponderea exporturilor românești în exporturile mondiale

0,31

0,35

Ponderea populației României în populația UE

4,2

3,9

Ponderea agriculturii românești în exporturile UE

0,8

1,0

Ponderea agriculturii românești în agricultura europeană

4,8

4,1

Ponderea industriei românești în industria europeană

1,5

1,9

Sursa: UNCTAD, Eurostat

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul UE a fost în 2013 la fel ca în anul 2008, respectiv 1,1%. Ponderea în PIB-ul mondial a scăzut de la 0,33% în anul 2008 la 0,28% în anul 2009 până la 0,25% în anii 2012 și 2013, de unde rezultă că restul țărilor lumii s-au dezvoltat mult mai rapid decât noi.

În ceea ce privește exporturile românești, ponderea acestora în exporturile globale a crescut de la 0,31% în anul 2008 la 0,33% în anul 2009, 0,32% în anul 2012 și apoi crește din nou, atingând 0,35% în anul 2013, conform ultimelor date OMC. La nivelul Uniunii Europene se înregistrează un progres: exporturile românești reprezintă 1% din totalul exporturilor europene în anul 2013 față de 0,8% în anul 2008. Potrivit BNR, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 975 milioane euro, iar surplusul înregistrat de balanța serviciilor a fost de 721 milioane euro, față de un deficit de 130 milioane euro în aceeași perioadă a anului 2012.

Referitor la balanța de plăți, în perioada decembrie 2012-decembrie 2013, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 955 milioane euro, comparativ cu 5.331 milioane euro în aceeași perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanței comerciale (cu 3.519 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanța serviciilor (cu 1.434 milioane euro) și de balanța transferurilor curente (cu 292 milioane euro).3

Potrivit Raportului asupra inflației, rata anuală a inflației IPC a atins la sfârșitul trimestrului IV 2013 minimul ultimilor 24 de ani, coborând la limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5 la sută.

În ceea ce privește fondurile europene, rata de absorbție este în continuare scăzută, de doar 54,82% în luna iunie 2015, cu mari variații pe programe operaționale (OP), astfel: PO Dezvoltarea capacității administrative: 81,20%; PO regional: 62,99%; PO sectorial creșterea competitivității economice: 58,16%; PO sectorial Mediu: 46,71%; PO Asistență tehnică: 62,24%; PO sectorial Transport: 58,79%; PO sectorial Dezvoltarea resurselor umane: 46,53%4. Pentru perioada 2014-2020, România a primit o suplimentare de fonduri europene (suma disponibilă este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferentă fondurilor structurale și de coeziune; comparativ, fondurile alocate României în exercițiul bugetar 2007-2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro).5

Pentru coordonarea acțiunilor politice care încadrează Strategia Europa 2020, la nivelul Uniunii Europene a fost gândit un sistem de guvernanță economică format în principal din Semestrul european, Pactul de stabilitate și creștere, Procedura de dezechilibre economice, Pactul Euro Plus, precum și Remedierea sectorului financiar6. Ca urmare a angajamentelor implicate de aceste acorduri, precum și a obligațiilor punerii în aplicare a programului de ajustare economică preventivă cu Uniunea Europeană, FMI și Banca Mondială în perioada 2011- 2013, România a realizat o serie de progrese. Scenariul macroeconomic pe care se bazează programul de convergență este considerat plauzibil și în acord cu previziunile Comisiei, România nefiind supusă unor presiuni bugetare pe termen scurt și mediu, cu condiția respectării angajamentelor asumate și a gestionării atente a riscurilor de politică fiscală și sustenabilitate7. Aceasta înseamnă că mai pot fi identificate surse de eficientizare a guvernanței economice, cum ar fi reducerea arieratelor încă persistente în întreprinderile de stat sau implementarea unor măsuri suplimentare privind îmbunătățirea nivelului de respectare a obligațiilor fiscale și de evaziune fiscală, estimată la 16,2% din PIB la nivelul anului 20138, gestionarea provocărilor generate de fenomenul de îmbătrânire a populației și susținerea reformei pensiilor prin promovarea șanselor de angajare a lucrătorilor vârstnici9. Pentru urmărirea disciplinei politicilor, a consolidării macroeconomice și a reformelor structurale, Guvernul României are în vedere, în perioada prezentă, implementarea noului acord de tip preventiv cu FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană, cu o durată de 24 de luni.

Principalele puncte de interes pentru agenda competitivității rămân cele legate de realizarea proiectelor de investiții publice conform angajamentelor curente ale Guvernului României, care indică o creștere a cheltuielilor de investiții de la 6,0-6,5% din PIB cât s-a prevăzut pentru perioada 2010-2012 (5,9% din PIB sau 16,6% din totalul cheltuielilor bugetare în 2013) la 6,5- 7,6% din PIB pe orizontul 2014-2016 și 21,8% din totalul cheltuielilor bugetare în anul 201610. Acest efort investițional, în contextul măsurilor de stabilizare macroeconomică, este așteptat să contribuie în special în direcția celor cinci domenii considerate strategice pentru investiții și ocuparea forței de muncă: energie, resurse minerale, agricultură, industrie și infrastructură11, dar și la accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 201512.