În Monitorul Oficial nr. 285 din 28 aprilie a.c. a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Codul insolvenței. Legea nr. 85/2014. Comentariu pe articole. Ediția 5 este acum Legalis®. Comandă cartea în Raftul Legalis®

În extras

Pentru eliminarea apariţiei unor interpretări eronate cu privire la provenienţa sumelor încasate cu titlu de bacşiş, ca fiind sume provenite din comercializarea de bunuri sau prestări de servicii pentru care nu s-au emis bonuri fiscale şi aplicarea în consecinţă a unor sancţiuni contravenţionale nejustificate care implică şi închiderea activităţii operatorilor economici, pentru o perioadă de la o lună la trei luni, indiferent de cuantumul sumei neînregistrate, chiar de la prima abatere, fapt care conduce implicit şi la pierderi însemnate de locuri de muncă,

având în vedere necesitatea introducerii unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus sub formă de bacşiş, în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării acestuia potrivit Codului fiscal,

pentru asigurarea protejării mediului de afaceri, prin asigurarea unui cadru legislativ stimulativ, simplu, transparent şi echilibrat din punctul de vedere al sancţionării contravenţionale,

pentru instituirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu,

pentru întărirea supravegherii şi controlului acestor activităţi,

pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive prin diminuarea economiei subterane prin reducerea componentei de nedeclarare a veniturilor realizate în domeniul comerţului cu amănuntul şi prestărilor de servicii către populaţie.

Pentru stimularea competitivităţii şi reducerea evaziunii fiscale, cu scopul creşterii capacităţii previzionale a autorităţilor în perspectiva aplicării bugetării multianuale, pentru crearea premiselor pentru fiscalizarea economiei informale, precum şi pentru creşterea veniturilor încasate din TVA,

având în vedere necesitatea implementării complete şi la timp a Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006 şi prelungit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.133/2010, Hotărârea Guvernului nr. 109/2013 şi Hotărârea Guvernului nr. 225/2015 până în 31 martie 2017, data-limită de finalizare a Proiectului,

pentru faptul că Proiectul este finanţat din două surse: (i) împrumutul în valoare totală de 110 milioane euro; şi (ii) contribuţia României de 32 milioane euro, asigurată de la bugetul de stat, conform art. 3 din Legea de ratificare a Acordului de împrumut nr. 205/2006,

structura Proiectul menţionat cuprinde patru componente, după cum urmează:

1. Componenta I — Reabilitarea infrastructurii instanţelor

2. Componenta II — Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor

3. Componenta III — Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar

4. Componenta IV — Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar.

Pentru faptul că în cadrul primei componente se urmăresc reabilitarea, construirea şi dotarea a cca 19 sedii de instanţe de judecată, prin furnizarea de lucrări, servicii şi bunuri, din care: (i) 14 sedii au fost finalizate în perioada 2010—2014; (ii) altele 3 sunt în curs de execuţie şi vor fi finalizate din valoarea totală a împrumutului (110 milioane euro); şi (iii) ultimele 2 au fost începute în cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finanţarea acestora integral din Acordul de împrumut;

având în vedere necesitatea şi urgenţa identificării unei soluţii de finanţare care să permită şi finalizarea celor 2 obiective de investiţii anterior menţionate în cel mai scurt timp posibil (dar nu mai târziu de 31 martie 2017 — data-limită a Acordului de împrumut), pentru a evita deteriorarea fizică a acestora şi întârzieri suplimentare în punerea la dispoziţia justiţiabililor arondaţi acestor instanţe, a unor sedii adecvate, construite la standarde europene, care să faciliteze accesul cetăţenilor la justiţie,

având în vedere consecinţele negative evidente rezultate din nefinalizarea în cel mai scurt timp posibil a celor 2 obiective de investiţii menţionate, generându-se astfel costuri suplimentare cauzate de deteriorarea fizică continuă a celor 2 sedii de instanţă, în condiţiile în care activitatea instanţelor nu se desfăşoară în condiţii adecvate, având în vedere că spaţiul pus la dispoziţia justiţiabililor este insuficient,

având în vedere că dreptul de a utiliza ca surse de finanţare restul rămas disponibil din cadrul Acordului de împrumut (32,4 milioane Euro) şi din contribuţia României la finanţarea acestuia (26,8 milioane euro) poate fi exercitat numai până la data de 31 martie 2017, data-limită a Acordului de împrumut şi, respectiv, a Legii nr. 205/2006 de ratificare a acestuia,

având în vedere că obiectivele de investiţii cuprinse în cadrul Proiectului răspund obiectivelor asumate de Ministerul Justiţiei în Strategia de reformă a sistemului judiciar — „Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi parchetelor”, principiul consacrat în acest capitol fiind „continuarea şi finalizarea tuturor obiectivelor de investiţii în sediile instanţelor, finanţate de Programul Băncii Mondiale privind reforma sistemului judiciar”,

ţinând cont de faptul că, odată cu terminarea lucrărilor şi darea în folosinţă a tronsonului Autostrăzii A2 Cernavodă—Medgidia—Constanţa, vehiculele care realizează aşa-numitul turism de week-end şi nu numai au fost în număr de până la 4.000 de vehicule/oră şi până la 50.000 de vehicule/zi, astfel încât s-au creat, în perioadele de vârf de trafic, aglomerări şi ambuteiaje în zona Agenţiei de Încasare Feteşti, unde se achită tariful de trecere pentru podurile peste Dunăre de la Feteşti—Cernavodă,

luând în considerare faptul că, începând cu anul 2010, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România — S.A. a implementat sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei — SIEGMCR, realizat în scopul îmbunătăţirii modului de încasare a tarifului de utilizare, precum şi a controlului achitării acestuia, sistem care ar putea fi utilizat şi în cazul aplicării tarifului de trecere,

având în vedere faptul că lipsa adoptării imediate a măsurilor legislative necesare utilizării sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei — SIEGMCR, în cazul aplicării tarifului de trecere, poate crea în continuare aglomerări şi ambuteiaje în zona Agenţiei de Încasare Feteşti care pot conduce la producerea de numeroase accidente rutiere grave,

în vederea asigurării siguranţei rutiere şi prevenirii posibilelor accidente rutiere grave prin evitarea aglomerărilor şi a ambuteiajelor create în zona Agenţiei de Încasare Feteşti,

pentru aplicarea şi colectarea tarifelor de trecere într-un flux liber de trafic care să nu fie perturbat şi care să permită utilizatorilor să plătească tarifele de trecere în cât mai multe locaţii şi prin multiple mijloace de plată,

luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcţiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului. Obligaţia privind înregistrarea operaţiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfăşoară activitatea de transport în regim de taxi.”

2. La articolul 1, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:

„(81) În cazul prevăzut la alin. (8), operatorii economici utilizatori au obligaţia să notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, astfel încât utilizatorul să poată să facă dovada comunicării notificării la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, în faţa organelor de control. La momentul comercializării aparatului de marcat electronic fiscal sau ulterior, părţile contractante stabilesc modul în care operatorul economic notifică distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal. Notificarea efectuată în alt mod decât cel stabilit de părţile contractante nu este valabilă.”

3. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 22, cu următorul cuprins:

„Art. 22

(1) Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici prevăzuţi la art. 1 alin. (1), precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

(2) Este interzis operatorilor economici prevăzuţi la art. 1 alin. (1) să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

(3) Suma de bani prevăzută la alin. (1) se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.

(4) Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

(5) Regulamentul se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.

(6) Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.”

4. La articolul 4 alineatul (12), litera g) se abrogă.

5. La articolul 4 alineatul (12), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se înţelege suprafaţa destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrării/depozitării produselor oferite, prestării serviciilor, încasării contravalorii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii;”.

6. La articolul 4 alineatul (12), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor de bani deţinute de personalul operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”

7. La articolul 4, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (121), cu următorul cuprins:

„(121) La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deţinute.”

8. La articolul 10, litera b) se abrogă.

9. La articolul 10, literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate, serviciile prestate sau bacşişurile încasate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului, ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, valoarea bacşişurilor încasate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenţa până la preţul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor art. 1 alin. (8);

d) nerespectarea de către utilizatori a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege suma pentru care nu s-au întocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h);”.

10. La articolul 10, literele q) şi w) se abrogă.

11. La articolul 10, litera gg) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„gg) deţinerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special şi/sau în chitanţe.”

12. La articolul 10, după litera gg) se introduc două noi litere, literele hh) şi ii), cu următorul cuprins:

„hh) nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (12) lit. i);

ii) nerespectarea de către personalul operatorului economic a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (121).”

13. La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează:

a) cele prevăzute la art. 10 lit. f), h), i), s), ş), t), ţ), v), aa) şi gg), cu amendă în cuantum de 3.000 lei, precum şi cu:

(i) confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contravenţia prevăzută la lit. gg);

(ii) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. ţ);

b) cele prevăzute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee), ff) şi hh), cu amendă în cuantum de 9.000 lei, precum şi cu:

(i) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. a);

(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. cc);

c) cele prevăzute la art. 10 lit. j), k), n) şi r), cu amendă în cuantum de 50.000 lei;

d) cele prevăzute la art. 10 lit. e) şi dd), cu amendă în cuantum de 12.500 lei, precum şi cu:

(i) confiscarea sumelor încasate, pentru contravenţia prevăzută la lit. dd);

(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. e);

e) cele prevăzute la art. 10 lit. c) şi d):

(i) cu avertisment în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;

(ii) cu amendă în cuantum de 3.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;

(iii) cu amendă în cuantum de 12.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;

(iv) cu amendă în cuantum de 17.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este cuprinsă între 300 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;

(v) cu amendă în cuantum de la 22.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului;

(vi) cu amendă în cuantum de la 27.500 lei, în situaţia în care suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei şi mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal şi/sau în registrul special la data şi ora efectuării controlului ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, precum şi cu:

(vii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancţiune aplicată la aceeaşi unitate într-un interval de 24 de luni în situaţiile prevăzute la pct. (iv) şi (vi), indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute la pct. (i)—(vi) a fost aplicată sancţiunea prima dată în cadrul termenului de 24 de luni;

(viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni — C.E.C. — S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.

(2) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. g) şi ii) se sancţionează cu amendă în cuantum de 1.250 lei, care se aplică persoanelor fizice.”

14. La articolul 12, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din cuantumul amenzii prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (2), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea nu suspendă executarea în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) şi cc).

(5) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, avertismentul ca sancţiune

contravenţională principală nu se aplică în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. c), d), e) şi dd), cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. (e) pct. i).”

Art. II.

După alineatul (1) al articolului 3 din Legea nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 25 mai 2006, cu completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Contribuţia prevăzută la alin. (1) se va utiliza pentru realizarea activităţilor legate de proiect, inclusiv pentru realizarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului. Sumele din această contribuţie ce urmează a fi alocate pentru fiecare obiectiv în parte, agreate în prealabil cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se vor stabili prin ordin al ministrului justiţiei, în calitate de reprezentant al agenţiei de implementare şi de ordonator principal de credite.”

Art. III.

Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), după litera a2) se introduce o nouă literă, litera a3), cu următorul cuprins:

„a3) vehicul mixt — vehicul destinat prin construcţie pentru transportul de persoane şi marfă în compartimente separate;”.

2. La articolul 1 alineatul (1), literele c), f), j) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) distribuitori — persoanele juridice agreate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România — S.A., în condiţii prevăzute în normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, precum şi subunităţile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România — S.A., care încasează tariful de utilizare şi/sau tariful de trecere şi înregistrează informaţiile în baza de date a sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei;

……………

f) tarif de trecere — o anumită sumă care se plăteşte pentru un vehicul în funcţie de distanţa parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din reţeaua de drumuri naţionale din România, şi de tipul vehiculului;

j) rovinietă — înregistrarea în format electronic a tarifului de utilizare;

……………

n) sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei — sistem informatic ce permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere, denumit în continuare SIEGMCR;”.

3. La articolul 1 alineatul (1), după litera n) se introduc trei noi litere, literele o)—q), cu următorul cuprins:

„o) mijloace tehnice — echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt:

(i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;

(ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;

p) peaj — înregistrarea în format electronic a tarifului de trecere;

q) trecere — parcurgerea, o singură dată, într-un sens, a unei distanţe de pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din reţeaua de drumuri naţionale din România, pe care se aplică tariful de trecere.”

4. La articolul 1, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(11) Rovinieta valabilă reprezintă înregistrarea în baza de date a SIEGMCR a informaţiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru un vehicul, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde data şi ora pentru care se efectuează verificarea.”

5. La articolul 1, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:

„(12) Peaj valabil reprezintă înregistrarea, în baza de date a SIEGMCR, a informaţiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de trecere pentru un vehicul, a cărui perioadă de valabilitate nu a expirat.”

6. La articolul 1, alineatul (21) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(21) Tariful de utilizare se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor/reşedinţelor de judeţ, între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea.”