În Monitorul Oficial nr. 162 din 9 martie a.c. a fost publicată inițiativa legislativă cetăţenească din 24 ianuarie 2015 referitoare la proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României.
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Ediția 2. Adăugită și revizuită – Comandă acum în Legalis®
În extras
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18–19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:
1. Înainte de titlul I se introduce un preambul, cu următorul cuprins:
„PREAMBUL
Noi, poporul român,
conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil şi democratic, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene,
ştiind că singura cale prin care putem stăpâni şi apăra libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor,
înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale: credinţa; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare,
am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României.“
2.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil, democratic şi social.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi modificată prin referendum naţional.
(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa, demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare.
(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului – legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică – în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc.
(5) România este stat de drept, în care respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului.“
3.După articolul 1 se introduce un nou articol, 1.1, astfel:
Denumirea articolului va fi „Uniunea Europeană“.
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) România este stat membru al Uniunii Europene.
(2) România aplică prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări ale Uniunii, stabilite în conformitate cu prevederile tratatelor constitutive.
(3) Revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene se aprobă de poporul român, prin referendum.
(4) Poporul român poate hotărî, prin referendum, retragerea României din Uniunea Europeană, în cazul în care consideră că reglementările sau acţiunile Uniunii Europene contravin intereselor sale, cu respectarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii.“
4.Articolul 2 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte.“
După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:
„(1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.
(1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat autorităţilor statului şi autorităţilor locale va fi sancţionată de popor, prin referendum, potrivit Constituţiei.“
5.După articolul 2 se introduce un nou articol, 2.1, astfel:
Denumirea articolului va fi „Referendumul“.
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii.
(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, la cererea primarului, a voievodului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, municipiului sau judeţului respectiv.
(3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot sau, din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în Constituţie.
(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit Constituţiei, în termen de 45 de zile de la data înregistrării iniţiativelor la această Autoritate sau la termenele prevăzute în Constituţie.
(5) Referendumul, organizat potrivit Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă şi cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt înscrişi pe listele electorale suplimentare. La referendum, opţiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în aşa fel încât votanţii înscrişi pe listele electorale să poată alege exprimându-şi opţiunea prin «DA» sau «NU».
(6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autorităţile statului şi autorităţile locale.
(7) O lege sau hotărâre aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum.“
6.Articolul 3 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.“
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi – comune şi oraşe – şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.“
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional.“
7.După articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei“.
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Statul român este continuatorul statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
(2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit şi paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederi lor tratatelor şi dreptului internaţional.“
8.După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare“.
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene.
(2) Atribuţiile, denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată prin referendum naţional.“
9.Articolul 5 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional.“
După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins:
„(1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859 până la sfârşitul anului în care se publică lista.
(1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de îndată, fără taxe.
(1.3) Persoanele care au participat, în orice fel, la genocidul antiromânesc de după 1944 nu pot primi cetăţenia română, dacă participarea la genocid este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă.“
10.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
(3) Etnia reprezintă comunitatea persoanelor care vorbesc aceeaşi limbă maternă.
(4) Fiecare cetăţean al României are dreptul să-şi afirme etnia şi religia, prin declararea acestora la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (4).
(6) Până la împlinirea vârstei de 18 ani, copiii îşi exercită drepturile prin intermediul părinţilor, în condiţiile legii.“
11.Articolul 7 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: „Românii din afara graniţelor statului“.
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(2) Românii din teritoriile situate în afara graniţelor statului român, teritorii care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român.“
12.Articolul 8 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: „Partidele politice“.
Articolul va avea următorul cuprins:
„(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, principiile democraţiei şi statului de drept.
(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi democratice.
(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituţiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societăţii.
(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.
(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase.
(7) Este interzisă funcţionarea partidelor politice care acţionează împotriva intereselor naţionale.
(8) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
(9) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.
(10) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceeaşi pentru toţi membrii unui partid.
(11) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri al acestora.
(12) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegeri.“
13.Articolul 10 se completează astfel:
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
„(2) România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire sau colonizare.“
14.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele generale acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete.
(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei.
(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern.
(5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seama de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul român este parte.
(6) Tratatele internaţionale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii.“