În Monitorul Oficial nr. 679 din 17 septembrie a.c. a fost publicată Hotărârea nr. 2/2014 a Colegiului Psihologilor din România privind aprobarea Standardelor de calitate în serviciile psihologice – Partea generală, Cartea I.
În extras
Partea generală, Cartea I
Argumente
Psihologia a ajuns astăzi la un nivel de dezvoltare ştiinţifică ce îi permite aplicarea şi verificarea legităţii şi metodelor utilizate, astfel încât acestea să poată fi generalizate, în vederea recunoaşterii importanţei socioeconomice şi acceptării de către societate ca fiind necesară şi eficientă. Dezvoltarea ştiinţifică, acceptarea şi nevoia socială în creştere au determinat recunoaşterea şi organizarea profesiei de psiholog în România.
Pentru asigurarea dezvoltării în continuare a psihologiei este necesar ca între profesia de psiholog şi ştiinţa psihologiei să existe o interdependenţă, în vederea cunoaşterii şi actualizării permanente de către psihologii profesionişti a practicilor validate în conformitate cu descoperirile ştiinţifice, pentru crearea unor standarde, competenţe şi ghiduri de bune practici comune care să conţină aspectele de ordin teoretico-metodologic acceptate de către comunitatea profesională, care să se bazeze pe nevoile societăţii şi ale pieţei serviciilor psihologice. De asemenea, ştiinţa psihologiei trebuie să cerceteze problemele psihologice actuale ale societăţii, astfel încât să poată răspunde în mod util unei nevoi permanente a oamenilor.
Psihologul studiază comportamentul uman, procesele mentale şi investighează, recomandând căi de soluţionare, problemele psihologice din domeniul sănătăţii, educaţiei, justiţiei, muncii, economiei, protecţiei sociale, industriei şi securităţii. Psihologul concepe şi efectuează experimente şi observaţii asupra oamenilor şi animalelor pentru măsurarea caracteristicilor mintale şi fizice, analizează efectele eredităţii, mediului sau altor factori asupra gândirii şi comportamentului indivizilor. Psihologul desfăşoară activitate de evaluare, psihodiagnoză, psihoterapie, precum şi de prevenire a tulburărilor emoţionale, de personalitate şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social sau profesional. Psihologul elaborează şi aplică teste psihologice pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane, interpretează datele obţinute şi face recomandările pe care le consideră necesare.
Psihologul trebuie să se formeze continuu şi să îşi revizuiască mereu metodele şi tehnicile potrivit noilor exigenţe psihomorale, multiculturale şi tehnice, astfel încât să poată să îşi modifice şi să îşi adapteze instrumentele de evaluare şi intervenţie. Psihologul trebuie să studieze mecanismele şi factorii care precipită încadrarea unui tip de răspuns în ansamblul acţiunilor fiinţei umane, fără să se concentreze pe explicarea diferenţelor dintre patologic şi convenţionalul „normal“. Psihologul trebuie să studieze pentru ce se stabileşte, persistă şi se opune la schimbare un mod de interacţiune, cum şi pentru ce el se poate modifica sub efectul intervenţiilor psihoterapeutice.
Tendinţa tot mai accentuată din ultimii ani de dezmembrare şi de reorganizare a marilor profesii afectează atât cercetarea ştiinţifică în psihologie, cât şi profesia de psiholog. Noile ocupaţii temporare din domeniul sociouman „împrumută“ atribuţii sau competenţe ale psihologului, solicitate tot mai mult de către societate, fără un suport teoretico-metodologic şi fără să fie sustenabile pe termen mediu şi lung, din lipsa unei baze ştiinţifice consistente care să actualizeze intervenţia în mod eficient. Profesia de psiholog poate răspunde acestor încercări prin competenţă, integritate, menţinerea unei culturi şi a unei conştiinţe profesionale comune, bazate pe argumente istorice, ştiinţifice şi practice, care să fie statuate în cadrul unor standarde de calitate în serviciile psihologice.
Psihologul nu este şi nu trebuie să devină un operator al testelor şi instrumentelor psihologice, acesta trebuie să rămână creatorul şi unicul interpret autorizat al metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică.
Astfel, psihologia şi psihologii trebuie să se ocupe mai mult de problemele sociale ale oamenilor şi să găsească soluţii, deoarece interesul social pentru psihologie este în creştere.
Având în vedere aceste argumente, Colegiul Psihologilor din România a aprobat primele standarde de calitate în serviciile psihologice din România, care vor contribui la standardele, competenţele şi ghidurile de bune practici ale EFPA – European Federation of Psychologists Associations.