In MO 41/2013 a fost publicata Decizia 18/2012 a ICCJ, completul competent sa judece recursul in interesul legii.

Completul a luat în examinare recursul formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la încadrarea juridică a faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în ipoteza în care autorizaţia provizorie de circulaţie şi-a încetat valabilitatea şi având aplicate plăcute cu numărul provizoriu expirat.

În urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional, a fost relevată o practică neunitară, în sensul că au fost evidenţiate două orientări în această problemă.

Într-o primă orientare a practicii, unele instanţe au apreciat că fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat, având aplicate plăcuţe cu numere provizorii de circulaţie a căror valabilitate era expirată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 85 alin. (1) şi art. 85 alin. (2) din OUG 195/2002, aflate în concurs ideal.

S-a susţinut că un număr provizoriu de circulaţie expirat este de natură să inducă în eroare organele de poliţie aflate în exerciţiul supravegherii traficului rutier, care nu vor opri spre verificare un autoturism neînmatriculat ce are montate plăcuţe cu numărul de înmatriculare expirat, spre deosebire de situaţia acelor autoturisme neînmatriculate în circulaţie care nu au montate în continuare numere de înmatriculare provizorii expirate.

În acest sens s-a mai argumentat că numărul de înmatriculare (permanent ori provizoriu) este un element de identificare a participanţilor la trafic, necesar pentru depistarea autorilor unor infracţiuni sau abateri rutiere, astfel încât lipsa lui sau lipsa corespondenţei lui cu realitatea împiedică aplicarea corectă şi promptă a legii; deşi există o singură acţiune – conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul – în raport cu împrejurările concrete în care s-a săvârşit (autovehicul neînmatriculat şi cu numere provizorii expirate), sunt întrunite elementele constitutive a două infracţiuni, în concurs ideal.

Într-o a doua orientare a practicii, în aceeaşi ipoteză – conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, având aplicate plăcuţe cu numere provizorii de circulaţie expirate – alte instanţe au reţinut numai infracţiunea prevăzută de art. 85 alin. (1) din OUG 195/2002, cu motivarea că infracţiunea prevăzută de art. 85 alin. (2) vizează o altă situaţie premisă decât expirarea termenului de valabilitate a numerelor provizorii, şi anume aplicarea unui număr imaginar sau a altui număr decât cel atribuit unui autovehicul înmatriculat.

S-a susţinut că ipoteza în care autorizaţia de circulaţie provizorie şi-a încetat valabilitatea nu reprezintă o falsificare a numărului de înmatriculare, întrucât acest fapt presupune o operaţiune fizică, mecanică, de modificare sau de confecţionare a unor elemente care să creeze aparenţa unor numere de înmatriculare valabile.

Procurorul general se alătură primei orientări jurisprudenţiale.

ICCJ, analizând cauza, a decis admiterea recursului în interesul legii, stabilind că punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul pe care sunt aplicate plăcuţe cu numărul provizoriu de circulaţie expirat, iar autorizaţia de circulaţie provizorie şi-a încetat valabilitatea întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 85 alin. (1) din OUG 195/2002.