Legea 13/2011 pentru aprobarea OUG 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, produce modificari, indirect, si in continutul Legii 273/2006 privind finantele publice locale.

Prezentam in continuare forma actualizata/consolidata a articolelor care au suferit modficari in Legea 273/2006, VALABILE DIN 17 MARTIE 2011, asa cum pot fi aceastea vizualizate in Biblioteca Juridica online Legalis 2.0:

 Timp de 14 zile puteti testa GRATUIT tot continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie

„…. Lege 273/2006 …. Art. 2

Definiţii

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1. an bugetar – anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;

2. angajament bugetar – actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;

3. angajament legal – faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;

4. articol bugetar – subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;

5. autorităţi ale administraţiei publice locale – consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, primarii, primarii de sectoare şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive;

6. buget – documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;

7. buget local – documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;

8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti – totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;

9. cheltuieli bugetare – sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;

10. clasificaţie bugetară – gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare;

11. clasificaţie economică – gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;

12. clasificaţie funcţională – gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;

13. contabil – denumirea generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmeşte/întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;

14. compartiment financiar-contabil – structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);

15. consolidare – operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;

16. cotă defalcată din unele venituri ale bugetului de stat – procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;

17. credite destinate unor acţiuni multianuale – sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi determină credite de angajament şi credite bugetare;

18. credit de angajament – limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

19. credit bugetar – suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;

20. cofinanţare – finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse atrase;

21. contribuţie – prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii;

22. deficit bugetar – partea cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;

221. deficitul secţiunii de funcţionare – diferenţa dintre suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de o parte, şi veniturile încasate, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de funcţionare, ce poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;

222. deficitul secţiunii de dezvoltare – diferenţa dintre suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de o parte, şi veniturile secţiunii de dezvoltare, pe de altă parte, ce poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;

23. deschidere de credite bugetare – aprobarea comunicată Trezoreriei Statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi de casă din bugetele locale;

24. dobândă – preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

25. donaţie – contractul prin care o persoană fizică sau juridică transmite cu titlu gratuit unei instituţii publice dreptul de proprietate asupra unor fonduri băneşti sau bunuri materiale, încheind în acest scop un înscris autentic;

26. echilibrul bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare programate şi cheltuielile bugetare de efectuat în cadrul unui exerciţiu bugetar. În cazul în care veniturile programate ale secţiunii de dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare prevăzute ale acesteia, echilibrul bugetar se poate asigura utilizând ca sursă de finanţare excedentul anilor precedenţi;

27. echilibrare financiară – transferul de resurse financiare din unele venituri ale bugetului destat către unităţile administrativ-teritoriale în vederea asigurării fondurilor necesare furnizării de servicii publice, în condiţiile legii;

28. excedent bugetar – partea veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar;

281. excedentul secţiunii de funcţionare – diferenţa dintre veniturile încasate, pe de o parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de funcţionare, ce poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;

282. excedentul secţiunii de dezvoltare – diferenţa dintre veniturile secţiunii de dezvoltare, pe de o parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de dezvoltare, ce poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;

29. execuţie bugetară – activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget;

30. execuţie de casă a bugetului – complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi la plata cheltuielilor bugetare;

31. exerciţiu bugetar – perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează bugetul;

32. fonduri publice locale – sumele alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi cele gestionate în afara bugetului local;

33. fond de risc – fondul constituit în afara bugetului local de către autorităţile administraţiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de aceste autorităţi şi din alte surse, destinat acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea împrumuturilor respective;

34. Abrogat;

35. fond de rezervă bugetară – fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;

36. garanţie locală – angajamentul asumat de o autoritate a administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea acesteia, în condiţiile legii;

37. impozit – prelevarea obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;

38. insolvenţă – incapacitatea unei unităţi administrativ-teritoriale de a-şi achita obligaţiile de plată lichide şi exigibile, cu excepţia celor care se află în litigiu contractual;

39. instituţii publice locale – denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora;

40. finanţări rambursabile – obligaţii ale instituţiilor publice locale provenite din finanţări angajate prin instrumentele datoriei publice locale, pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei legi şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare.

41. lichidarea cheltuielilor – faza din procesul execuţiei bugetare, în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate a angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective;

42. obligaţiuni – titluri de credit pe termen mediu şi lung, emise de o autoritate a administraţiei publice locale, a căror rambursare este garantată prin veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale;

43. ordonanţarea cheltuielilor – faza din procesul execuţiei bugetare, în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată;

44. plata cheltuielilor – faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;

441. plăţi restante – sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură;

441. plăţi restante – sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele normative sau de contract/factură. Pentru sumele datorate şi neachitate, reeşalonate la plată, cu acordul părţilor, se modifică termenul de plată în mod corespunzător;

45. proces bugetar – etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia;

46. program – acţiunea sau ansamblul coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectat pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate;

47. rectificare bugetară locală – operaţiunea prin care se modifică, în cursul exerciţiului bugetar, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), cu obligativitatea menţinerii echilibrului bugetar;

48. registru al datoriei publice locale – documentul care evidenţiază situaţia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale;

49. registru al garanţiilor locale – documentul care evidenţiază situaţia garanţiilor locale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul garanţiilor interne locale şi subregistrul garanţiilor externe locale;

50. secţiune de funcţionare – partea de bază, obligatorie, a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi a bugetelor împrumuturilor externe şi interne, care cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente respective. Veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt prevăzute la alin. (2) şi (3);

51. secţiune de dezvoltare – partea complementară a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care cuprinde veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz. Veniturile şi cheltuielile secţiunii de dezvoltare sunt prevăzute la alin. (4) şi (5);

52. subdiviziuni ale unităţilor administrativ-teritoriale – sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege;

53. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat – sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale şi sumele defalcate cu destinaţie specială, alocate pentru finanţarea unor servicii publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice;

54. şef al compartimentului financiar-contabil – persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii;

55. taxă – suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituţie publică ori un serviciu public;

56. unităţi administrativ-teritoriale – comunele, oraşele, municipiile şi judeţele;

57. vărsământ – modalitatea de stingere a obligaţiei legale prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, de o instituţie publică, serviciu public ori instituţie financiară;

58. venituri bugetare – resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)–d);

59. virare de credite bugetare – operaţiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective.

(2) Veniturile secţiunii de funcţionare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:

a) venituri proprii, potrivit art. 5 alin. (1) lit. , cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri;

a) venituri proprii, potrivit art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi a sumelor aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;

b) venituri proprii ale instituţiilor publice locale finanţate integral sau parţial din venituri proprii;

c) subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;

d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente;

e) venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale sau activităţilor finanţate integral din venituri proprii;

f) vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă.

(3) Cheltuielile secţiunii de funcţionare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:

a) cheltuieli de personal;

b) bunuri şi servicii;

c) dobânzi;

d) subvenţii;

e) transferuri curente între unităţile administraţiei publice;

f) alte transferuri pentru cheltuieli curente;

g) asistenţă socială;

h) rambursări de credite;

i) alte cheltuieli;

j) împrumuturi pentru instituţii şi servicii publice locale sau activităţi finanţate integral din venituri proprii.

(4) Veniturile secţiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:

a) vărsăminte din secţiunea de funcţionare;

b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri;

b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;

c) subvenţii pentru cheltuieli de capital;

d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital;

e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.

(5) Cheltuielile secţiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:

a) cheltuieli de capital;

b) proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;

c) transferuri pentru cheltuieli de capital;

d) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.

e) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate.

(6) În cazul bugetelor împrumuturilor externe şi interne, tragerile autorizate din finanţările rambursabile contractate reprezintă sursa de finanţare a cheltuielilor acestora.

 modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 28/2008 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale din 19 martie 2008, M. Of. 217/2008 ;

„….. Art. 6

Descentralizarea unor activităţi

Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:

Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preţurilor de consum, după cum urmează:

a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare;

 b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

„…. Art. 14

Reguli bugetare

(1) Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale.

(3) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.

(4) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

(5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

(6) La elaborarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la finele anului anterior celui pentru care se întocmeşte bugetul.

(7) În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de realizare a veniturilor proprii se stabileşte potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

(8) Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăţilor restante prevăzute la alin. (6). Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior.
(8) Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăţilor restante prevăzute la alin. (6). Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, cu excepţia angajamentelor noi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.
modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

„……. Art. 30

Taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale

(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă taxe speciale.

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

(3) Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective.

(4) Hotărârile luate de autorităţile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul acestora şi publicate pe pagina de internet sau în presă.

(5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.

(6) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

(6) Taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.(7) Abrogat.

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

” …….   Art. 31

Activităţi de natură economică

(1) Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităţi prin tarif sau preţ, potrivit legii.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unităţile Trezoreriei Statului, se utilizează exclusiv pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursă de finanţare a acestora, cu excepţiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanţie încheiate cu instituţiile financiare internaţionale.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe constituie integral venituri ale bugetelor locale, care se cuprind în secţiunea de dezvoltare, se utilizează exclusiv pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursă de finanţare a acestora, cu excepţiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanţie încheiate cu instituţiile financiare internaţionale.

(3) Activităţile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

„…….Art. 33

Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

(1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.

(2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:

a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:

unde:

Sr.j
  • sume defalcate repartizate judeţului;
Sr.tj
  • sume defalcate de repartizat pe total judeţe;
Ivm.j
  • impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe judeţ în anul anterior anului de calcul;
Ivm.tj
  • impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total judeţe în anul anterior anului de calcul;
Nr.loc.j
  • numărul locuitorilor din judeţ;
Nr.loc.tj
  • suma locuitorilor judeţelor;

b) suprafaţa judeţului în proporţie de 30%. Sumele defalcate cu destinaţie specială se repartizează conform legii.

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 22% prevăzută la art. 32 alin. (1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 21% prevăzută la art. 32 alin. (1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii: populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale;

b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, instituţiei prefectului şi consiliilor locale din judeţ.

(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene procedează astfel:

a) calculează indicatorii «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritorială» şi, respectiv, «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul judeţului», după următoarele formule:

Ivm.l = Iv.l/Nr. loc.l

Ivm.j = Iv.j/Nr. loc.j,

unde:

Ivm.l – impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;

Iv.l – impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;

Nr.loc.l – numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;

Ivm.j – impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea;

Iv.j – impozitul pe venit încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului pentru care se face repartizarea, obţinut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare unitate administrativ-teritorială a judeţului;

Nr.loc.j – numărul locuitorilor din judeţ;

a1) în situaţia în care datele privind impozitul pe venit nu sunt disponibile la finele anului anterior anului pentru care se face repartizarea, impozitul pe venit pe unităţile administrativ-teritoriale componente ale judeţului, utilizat în calculele prevăzute la lit. a), se determină după următoarea formulă:

unde:

Iv.l – impozitul pe venit încasat pe o unitate administrativ-teritorială componentă a judeţului;

Ivn – impozitul pe venit încasat în lunile anterioare lunii de calcul pe unitatea administrativ-teritorială componentă a judeţului;

n – numărul de luni anterioare lunii în care se efectuează repartizarea.

Impozitul pe venit pe total judeţ se obţine prin însumarea impozitului pe venit pe unităţile administrativ-teritoriale componente ale judeţului, stabilit conform formulei prevăzute în prezenta literă.

b) datele utilizate, modul de calcul şi repartizarea efectuată conform alin. (3)–(9) se transmit în format electronic Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în termen de 5 zile calendaristice de la repartizarea aprobată prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi prin hotărâri ale consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

c) în prima etapă se repartizează sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai către unităţile administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic decât impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul, pe baza următoarelor criterii:

– ponderea populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul populaţiei acestora, în proporţie de 75%;

– ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în proporţie de 25%;

d) sumele repartizate în prima etapă unităţilor administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel încât media rezultată pe locuitor, calculată conform formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul:

Mloc.el =

[Iv.l + Sr.el]/Nr.loc.l,

unde:

Mloc.el
  • media rezultată pe locuitor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în urma repartizării în prima etapă;
Iv.l
  • impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;
Sr.el
  • sume repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale în prima etapă;
Nr.loc.l
  • numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Sumele rămase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua;

e) sumele rămase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de calcul, folosindu-se următoarea formulă:

unde:

Sr.e2
  • sume repartizate unităţii administrativ-teritoriale în etapa a doua;
Sr.j.e2
  • sume de repartizat tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ în etapa a doua;
Ivm.l
  • impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;
Ivm.j
  • impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul;
Nr.loc.l
  • numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;
Nr.loc.j
  • numărul locuitorilor din judeţ;

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu;

g) sumele reţinute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b);

h) repartizarea sumelor conform lit. a)–f) se face de către directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, prin decizie ce se comunică prefectului, consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţ;

i) directorii direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, precum şi prefecţii au obligaţia publicării deciziei prevăzute la lit. h) pe pagina de internet a instituţiilor acestora.

(5) Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin. (3) lit. b), precum şi a celor prevăzute la alin. (4) lit. f) consiliul judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru cofinanţarea programelor de dezvoltare locală care necesită cofinanţare locală.

(6) Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 11% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, astfel:(6) Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 10% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, astfel:a) 85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura şi criteriile de repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a)–f);

b) 15% din sumă, precum şi sumele reţinute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (5), pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se comunică directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Instituţiei Prefectului – Municipiul Bucureşti şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(7) Nerespectarea prevederilor alin. (3)–(6) atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcţiilor generale ale finanţelor publice şi a hotărârilor adoptate de consiliile judeţene, respectiv a hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru repartizarea sumelor şi a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmând să se emită o nouă decizie, respectiv o nouă hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării acestora. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei alte persoane interesate.

(71)Abrogat.

(72) Abrogat.

(8) Abrogat.

(9) Numărul locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale utilizat în calculele prevăzute în prezentul articol este cel comunicat de direcţiile judeţene de statistică, respectiv de Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, după caz, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare. Suprafaţa din intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale utilizată în calculele prevăzute în prezentul articol este cea comunicată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară de la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, la data de 1 iulie a anului anterior anului de repartizare.

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 28/2008 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale din 19 martie 2008, M. Of. 217/2008 ;

” ……  Art. 49

Principii în execuţia bugetară

(1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind şi se aprobă, după caz, veniturile şi creditele bugetare în structura clasificaţiei bugetare.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.

(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare şi de la un program la altul se aprobă de autorităţile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaşi capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesităţi privind execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare, precum şi a programului de la care se disponibilizează şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare şi a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.

(7) Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4) şi (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.(7) Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.(8) Autorităţile administraţiei publice locale pot să prevadă şi să aprobe vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru secţiunea de dezvoltare numai dacă au asigurate integral venituri programate necesare acoperirii cheltuielilor secţiunii de funcţionare.

(9) Pe parcursul execuţiei bugetare, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secţiunilor de funcţionare ale bugetelor respective.

(10) În situaţia în care secţiunea de funcţionare înregistrează deficit în cursul anului, ordonatorul principal de credite propune autorităţii deliberative rectificarea bugetului local, inclusiv prin diminuarea sumelor reprezentând vărsăminte din secţiunea de funcţionare către secţiunea de dezvoltare, cu condiţia ca sumele respective să nu facă obiectul unor angajamente legale.

(11) În situaţia în care, în execuţie, se constată că sumele reprezentând vărsăminte din secţiunea de funcţionare către secţiunea de dezvoltare sunt mai mari decât sumele aprobate prin rectificarea bugetară locală, prevăzută la alin. (10), sumele transferate în plus se restituie de la secţiunea de dezvoltare la secţiunea de funcţionare prin ordin de plată.

(12) În lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta în şedinţă publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetelor întocmite pe cele două secţiuni, cu excepţia bugetului împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară locală, astfel încât la sfârşitul anului:

a) să nu înregistreze plăţi restante;

b) diferenţa dintre suma veniturilor încasate şi excedentul anilor anteriori utilizat pentru finanţarea exerciţiului bugetar curent, pe de o parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, să fie mai mare decât zero.

(13) În lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta, în şedinţă publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetului împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile, astfel încât la sfârşitul anului:

a) să nu înregistreze plăţi restante;

b) diferenţa dintre tragerile autorizate în anul respectiv şi suma dintre plăţile efectuate şi plăţile restante să fie mai mare decât zero.

(14) La sfârşitul anului, bugetul general consolidat al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv al subdiviziunii acesteia, după caz, trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate şi a sumelor utilizate din excedentele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), pe de o parte, să fie mai mare decât suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte.

(15) Curtea de Conturi, potrivit prevederilor art. 21 şi 22 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, efectuează audit la unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru verificarea respectării prevederilor alin. (8), (9), (12)–(14).

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

” …….  Art. 63

Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

(1) Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cele contractate de operatorii economici şi de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Orice garantare prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei; veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice revendicări ale unor terţi către autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autorităţile administraţiei publice locale şi la împrumutător.

(4) Unităţilor/Subdiviziunilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau la garantarea oricărui fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşesc limita de 30% din media aritmetică a veniturilor proprii, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri, pe ultimii 3 ani anteriori anului în care se solicită autorizarea finanţării rambursabile care urmează să fie contractată şi/sau garantată. Calcularea încadrării în limită se realizează după cum urmează:

Suma = (Cc + Cn) trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 30% din:

(Vpt-3 – Vct-3) + (Vpt-2 – Vct-2) + (Vpt-1 – Vct-1),
3

unde:

Cc – (Rată credit + dobândă + comisioane)credite contractate;

Cn – (Rată credit + dobândă + comisioane)credit nou;

Vpt-3 – veniturile proprii realizate în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;

Vpt-2 – veniturile proprii realizate în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;

Vpt-1 – veniturile proprii realizate în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;

Vct-3 – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;

Vct-2 – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;

Vct-1 – veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea.“

(41) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care au înregistrat plăţi restante la data de 31 decembrie a anului anterior, neachitate până la data solicitării avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, sau care au înregistrat deficit al secţiunii de funcţionare la sfârşitul anului anterior solicitării nu au dreptul la contractarea sau garantarea de împrumuturi.

(42) Sunt exceptate de la prevederile alin. (41) unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care se află în procedură de criză financiară sau insolvenţă şi care solicită împrumuturi sau garanţii pentru refinanţarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau insolvenţei, după caz.

(43) În cazul împrumuturilor pentru refinanţarea datoriei publice locale, totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi şi comisioane aferente împrumuturilor refinanţate, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4).(5) Condiţiile prevăzute la alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru unităţile administrativ-teritoriale.

(51) Împrumuturile contractate şi/sau garantate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare şi postaderare de la Uniunea Europeană sunt exceptate de la prevederile alin. (4) şi (41).

(6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate şi/sau garantate cu o rată variabilă a dobânzii se va efectua calculul folosind rata dobânzii valabile la data întocmirii documentaţiei.

(7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data efectuării calculului.

(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condiţiile prevederilor prezentei legi.

(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale respective.

(10) Pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, limitele anuale pentru finanţările rambursabile care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale şi pentru tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, pe o perioadă de 3 ani următori anului în care se aprobă.

(11) La stabilirea limitelor prevăzute la alin. (10) nu se includ finanţările rambursabile pentru prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucţie şi Dezvoltare Economică a Balcanilor – HiPERB, şi tragerile din aceste finanţări rambursabile, contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

(12) Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanţările rambursabile care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, în limita cărora se pot efectua plăţi, cu încadrarea în limitele anuale prevăzute la alin. (10).

modificat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 63/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare din 30 iunie 2010, M. Of. 450/2010 ;

Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2007 – pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale din 23 mai 2007, M. Of. 374/2007 ;

 Timp de 14 zile puteti testa GRATUIT tot continutul Bibliotecii Legislative Legalis 2.0. Legislatie consolidata, Jurisprudenta romaneasca si europeana, Doctrina, Reviste online, Bibliografie