Dincolo de calculele de politica interna pe care si le fac Parisul si Berlinul, intrebarea pe care si-o pun nemtii, francezii sau olandezii este: Pot vamesi romani, cel putin prost platiti, sa pazeasca granitele UE de straini neaveniti si imigranti ilegali, care preseaza sa ajunga in Vest? Pot fi mai usor mituiti decat ceilalti colegi europeni? Ce salariu ar putea incepe sa slabeasca traditia mafiilor vamale?
Exact asa pune problema ambasadoarea Olandei in Romania, Tanja van Gool:
„Politistii romani, in general, cei de la politia de frontiera in special, sunt bine pregatiti. Romania a primit bani de la UE pentru acest lucru. Oamenii au facut diverse cursuri de pregatire in tarile membre Schengen. Dar daca nu sunt suficient de bine platiti pot fi sub presiune sa-si faca rost de alte surse de castig”. – Adevarul.
Franta si Germania s-au opus intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen la termenul stabilit, de martie 2011, pe motivul lipsei unor progrese serioase in materie de combatere a coruptiei si reforma a justitiei. Fix aceleasi capitole care erau considerate delicate si neconvingatoare si inainte de aderare.
Decizia guvernelor statelor membre UE privind aderarea unui nou stat la Schengen este o decizie tehnica sau una politica? Autoritatile romane sustin ca din punct de vedere tehnic Romania indeplineste criteriile cerute in materie de securizare a frontierelor. Iar presedintele Basescu acuza un act de discriminare al Frantei si Germaniei fata de Romania.
