Pe final de an 2010 a fost publicata legea 270/2010 privind modificarea si completarea legii 51/1995.

In continuare va prezentam legea asa cum a fost aceasta publicata in MO 872/2010.
Va mentionam faptul ca si dumneavoastra puteti urmari direct pe textul legii 51/1995, modificarile aduse acesteia, daca accesati Biblioteca Legislativa Legalis.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
LEGE Nr. 270/2010

privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

M.Of. nr. 872 din 28.12.2010

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.“

2. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată.“

3. Articolul 51se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 51

(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civilă cu personalitate juridică, constituită în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.

(2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.

(3) Societatea profesională cu răspundere limitată deţine un patrimoniu de afectaţiune.

(4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii răspund personal, numai în limita aportului social al fiecăruia.

(5) În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă pot să nu fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel.

(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din această cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

(7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.

(8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.“

4. La articolul 11 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;“.

5. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12

(1) Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.“

6. La articolul 13, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;“.

7. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16

(1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.

(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.

(3) Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.

(4) Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.

(5) Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.“

8. Articolul 161se abrogă.

9. La articolul 17, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.“

10. La articolul 17, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.“

11. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19

(1) Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

(2) Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.

(3) Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.

(4) Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.

(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.

(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.

(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.

(8) Avocaţii – foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.“

12. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20

(1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.“

13. La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată în care este asociat ori angajat cel căruia i se aplică interdicţia menţionată la alin. (1) şi (2).“

14. La articolul 20, alineatul (3) se abrogă.

15. La articolul 20, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.“

16. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Avocaţii stagiari, după înscrierea în barou, au obligaţia să urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.“

17. La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.“

18. La articolul 25, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (2)–(5), cu următorul cuprins:

„(2) Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.

(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care le-a săvârşit.

(4) În cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat.

(5) Sumele obţinute cu titlu de despăgubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii.“

19. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31

Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă.“

20. La articolul 32, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.“

21. După articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 321, cu următorul cuprins:

„Art. 321

Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecător, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică.“

22. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36

Ministerul Justiţiei este obligat să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.“

23. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ameninţarea săvârşită împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.“

24. La articolul 37, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) În cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de răzbunare în legătură cu exercitarea de către avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate.“

25. La articolul 37, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Avocatul nu răspunde penal pentru recomandările şi opiniile profesionale pe care le comunică clientului său şi nici pentru actele juridice pe care le propune clientului său, urmate de săvârşirea de către client a unei fapte prevăzute de legea penală. Prezentul alineat nu se aplică în cazul infracţiunilor prevăzute de Codul penal la art. 155–art. 173,art. 174–art. 192,art. 197–art. 204,art. 205–art. 206,art. 236–art. 244,art. 273–art. 277,art. 279–art. 281,art. 303–art. 307,art. 308–art. 313,art. 314–art. 316,art. 317–art. 330,art. 331–art. 347,art. 348–art. 352,art. 353–art. 355,art. 356–art. 361.“

26. La articolul 42, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină până la înscrierea în fals.“

27. La articolul 49, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.“

28. La articolul 50 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;“.

29. La articolul 52, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.“

30. La articolul 52, alineatul (31) se abrogă.

31. După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 521, cu următorul cuprins:

„Art. 521

(1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (2) şi (3).

(3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.“

32. La articolul 53, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 53

(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani, şi care au o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.“

33. La articolul 57, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“

34. La articolul 63, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) organizează examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condiţiile art. 16 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;“.

35. La articolul 65 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) aprobă propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea examenului de intrare şi definitivare în profesia de avocat.“

36. După titlul capitolului V se introduce secţiunea 1, cu următorul titlu:

„SECŢIUNEA 1

Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare“

37. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 68

(1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:

a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;

c) asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale.

(2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică.“

38. După articolul 68 se introduc patru noi articole, articolele 681–684, cu următorul cuprins:

„Art. 681

(1) În cazul în care, potrivit art. 11–19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.

(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.

Art. 682

(1) Avocatul desemnat potrivit art. 681alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.

(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii.

(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat.

Art. 683

(1) Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.

(2) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

a) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadă;

b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;

f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;

g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;

h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.

(3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.

(4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă judiciară va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;

b) denumirea organului emitent;

c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;

d) persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;

e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;

f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului.

(6) După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară.

(7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.

(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.

(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, cu caracter de urgenţă la prima şedinţă a consiliului baroului.

Art. 684

Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.“

39. Înaintea articolului 69 se introduce secţiunea a 2-a cuprinzând articolele 685–6813, având următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare

Art. 685

(1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

Art. 686

Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:

a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;

b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale ce se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;

e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;

f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;

g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;

h) stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;

i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;

j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;

k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;

l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.

Art. 687

În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;

b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;

c) desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;

d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;

e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.

Art. 688

(1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie, în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

Art. 689

(1) Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de internet a fiecărui barou.

(3) Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

(4) În cazuri excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.

(5) U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.

(6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.

Art. 6810

(1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.

(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;

c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate.

(5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea consecutivă a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din prezenta lege.

(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.

Art. 6811

(1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.

(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.

(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul în asigurarea asistenţei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.

Art. 6812

(1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 6811 alin. (2), avizate de consiliul baroului.

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară se virează, lunar, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.

Art. 6813

U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol.“

40. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 69

(1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea procentului de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.

(4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 6811 alin. (1).“

41. Articolul 77 se abrogă.

42. La articolul 801, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României în oricare din modalităţile prevăzute la alin. (1).“

43. La articolul 806, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 806

(1) Autoritatea competentă română şi autorităţile competente din statele membre de origine colaborează în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborări fiind confidenţiale. Colaborarea se poate realiza şi prin intermediul sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.“

44. După articolul 84 se introduce un nou articol, articolul 85, cu următorul cuprins:

„Art. 85

Procedurile şi formalităţile de autorizare prevăzute de prezenta lege pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaţionalizării punctului de contact unic.“

Art. II

(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptă Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzut la art. 686 lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. III

Dispoziţiile referitoare la societăţile profesionale cu răspundere limitată din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, intră în vigoare după intrarea în vigoare a modificărilor Statutului profesiei de avocat, prevăzute la art. II.

Art. IV

Dispoziţiile art. I pct. 7–9 se aplică şi pentru examenele aflate în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. V

În tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „societate civilă profesională cu răspundere limitată“ se înlocuieşte cu sintagma „societate profesională cu răspundere limitată“.

Art. VI

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ